Returul sangvin prin sistemul venos c?tre cord este nepulsatil, thumb order circula?ia venoas? fiind una de joas? presiune.
Activitatea cordului drept poate însă produce un mic puls venos prin transmiterea modificărilor de presiune și flux către venele mari – venele jugulare și venele cave superioară și inferioară – care se află în continuitate directă cu atriul drept.
Așadar, presiunea venoasă este în mod normal scăzută și dificil de măsurat la examenul clinic, fiind deseori necesare alte investigații pentru determinarea ei.
În insuficiența tricuspidiană, pulsul venos este mult mai amplu și poate fi ușor identificat clinic. Un semn clinic de regurgitare tricuspidiană este prezența pulsațiilor sistolice ale jugularei la baza gâtului (numite unde C-V), pulsații care se suprimă la comprimarea venei supraclavicular (făcând astfel diagnosticul diferențial cu pulsațiile carotidiene). Aceleași pulsații sistolice pot fi observate și la nivelul ficatului (hepatomegalie pulsatilă) și în epigastru (semn Hartzer).
Pe NEJM și blogul dr. Venkatesan puteți citi 2 cazuri clinice despre pulsul venos jugular și insuficiența tricuspidiană.
Referințe: The Jugular Venous Pressure and Pulse Contour, Clinical Methods