Siguranta administrarii medicamentelor pe durata sarcinii poate pune probleme atât pentru gravida, cât mai ales pentru fat.

Principiul este evitarea completă a medicației, însă atunci când este necesară administrarea unui medicament, este bine de știut dacă acesta prezintă riscuri sau contraindicații pentru sarcină. De îndată ce femeia suspectează sau află că este gravidă, automedicația este interzisă, deoarece produsul de concepție este vulnerabil la efectele teratogene ale medicamentelor în special în primele săptămâni, când are loc organogeneza. Din păcate pentru multe medicamente există puține informații referitor la siguranța administrării pe durata sarcinii, deoarece nu se efectuează studii clinice în acest sens (principalul motiv fiind cel legat de etică); datele privind profilul de siguranță la gravide provin fie din raportarea de către medici și femei, fie prin extrapolare din studii preclinice pe animale de laborator gestante sau din experiența cu medicamente similare.

În practica medicală există trei situații: gravide care refuză să ia orice medicament de teamă să nu-i dăuneze în vreun fel copilului, gravide care iau medicamente chiar și fără acordul medicului și gravide care sunt prudente și solicită aviz medical înainte de a utiliza orice produs farmceutic.

Medicamentele administrate în timpul gestației ajung la făt prin traversarea placentei și pot avea efecte negative prin mai multe mecanisme: efect malformativ sau toxic direct, declanșarea de contracții uterine (care pot comprima vasele sangvine și determina hipoxie fetală sau pot chiar induce nașterea prematură) sau alterarea funcției placentei.

Teratogenicitatea unui medicament depinde de categoria de risc pentru sarcină, doza, durata și momentul administrării în raport cu vârsta gestațională, precum și de expunerea concomitentă la alți factori de risc. Există unele medicamente care au efect teratogen și dacă sunt administrate anterior concepției: este cazul medicamentelor citostatice (care interferă cu materialul genetic din spermatozoizi și ovule) sau a celor care se acumulează în organism și se elimină în câteva săptămâni-luni de la întreruperea administrării (spre exemplu, riscul teratogen al retinoizilor cu timp de înjumătățire lung – acitretin, etretinatul – folosiți în tratamentul unor afecțiuni dermatologice, dispare abia după 6 luni-2 ani de la întreruperea administrării). Referitor la momentul expunerii perioada critică este reprezentată de săptămânile 2-8, în care are loc formarea organelor (organogeneza) și în care se pot produce malformații sau avorturi; în primele 2 săptămâni (când poate femeia nici nu știe că e gravidă) se aplică legea totul sau nimic: medicamentele fie nu afectează deloc dezvoltarea embrionului (fiind rezistent la acțiunea malformativă a acestora), fie se oprește în evoluție (fiind foarte vulnerabil la acțiunea letală a lor). După săptămâna a 8-a, medicamentele pot produce anomalii de dezvoltare și diferențiere funcțională a organelor nou formate: retard de creștere intrauterină, malformații structurale sau funcționale.

Riscul apariției unei malformații fetale ca urmare a administrării unor medicamente la mamă este de 1:500.

Categorii de risc pentru sarcină

• A – medicamentul nu a dovedit creșterea riscului de anomalii fetale în studii clinice umane, bine controlate. În această categorie întră doar vitaminele prenatale (inclusiv acidul folic), dar și acestea numai în dozele recomandate (vitamina A în exces având efect teratogen).
• B – studii preclinice pe animale de laborator nu au arătat efecte nocive asupra fătului, dar nu există studii clinice umane care să fi evaluat siguranța medicamentului. În categoria B de risc pentru sarcină sunt incluse următoarele medicamente: paracetamol, insulină, penicilină, cefalosporine, amoxicilină, ampicilină, augmentin (amoxicilină-clavulanat), nitrofurantoin, metronidazol (controversat în primul trimestru de sarcină), eritromicină, aciclovir, valaciclovir, famciclovir, nistatin topic, clotrimazol vaginal, metoclopramid, ranitidină, famotidină.
• C – studiile pe animale de experiență au arătat efecte teratogene, dar nu există studii clinice umane care să confirme aceste efecte. În această categorie intră ciprofloxacina, norfloxacina, codeina, omeprazol, trimetoprim, claritromicină, fluconazol, miconazol, izoniazidă, rifampicină, mebendazol, ketoconazol și vaccinurile.
• D – medicamentul prezintă riscuri care nu justifică administrarea și care au fost dovedite în studii clinice randomizate sau studii observaționale pe femei gravide. Medicamentele din această clasă (tetraciclină, doxiciclină, minociclină, kanamicină, diazepam, fenobarbital, sulfonamide – nu se administrează aproape de termen) vor fi administrate doar în cazul unor afecțiuni care pun în pericol viața gravidei sau care sunt refractare la terapii cu risc mai mic.
• X – există studii bine controlate care au dovedit riscuri majore ale medicamentului, care este contraindicat la gravidele și la femeile care doresc să conceapă. În această categorie sunt incluse: clomifen, isotretinoin, talidomida, xanax.

Există unele medicamente care sunt încadrate în categorii diferite de risc în funcție de vârsta gestațională a fătului: spre exemplu, ibuprofenul este clasificat în categoria B de risc în primele 2 trimestre, dar în trimestrul 3 este de categorie D (inhibă travaliul și determină închiderea prematură a canalului arterial la făt, care poate fi cauză de deces in utero sau naștere de făt mort).

Situații în care este necesară medicație pe durata sarcinii

• preconcepțional și pe durata primului trimestru de sarcină, se recomandă ca toate gravidele să ia acid folic 1 mg/zi pentru prevenirea defectelor de tub neural la făt (femeile care au avut deja un copil cu defect de tub neural vor primi 4 mg/zi)
• gravide cu boli preexistente (diabet zaharat, astm bronșic, hipertensiune arterială, epilepsie) – în această situație medicul specialist va hotărî schimbările necesare în schema de tratament anterioară sarcinii (spre exemplu o pacientă hipertensivă tratată cu un inhibitor de enzimă de conversie – perindopril, va fi trecută pe alfa-metildopa).
• dacă sarcina evoluează cu complicații (preeclampsie, eclampsie, iminență de avort)
• dacă apar infecții urinare, respiratorii, digestive, genitale
• pentru combaterea anumitor simptome caracteristice sarcinii (greață, vărsături, constipație)

Reguli pentru gravide

• înainte de administrarea oricărui medicament (chiar și cele care se eliberează fără prescripție medicală), consultați medicul ginecolog
• discutați cu medicul doza și durata pentru orice tratament, precum și posibilele efecte adverse care pot apărea
• semnalați medicului orice semn sau simptom care vă îngrijorează
• la orice consult medical (în afara celui ginecologic) menționați că sunteți însărcinată, astfel ca medicul specialist să nu prescrie medicamente sau să nu efectueze investigații cu impact nociv asupra dezvoltării fetale
• citiți prospectul medicamentelor și categoria de risc pentru sarcină
• acordați atenție și la riscul teratogen al produselor naturiste (ceaiuri, suplimente nutriționale, produse din plante), creme, unguente și produse cosmetice

Utilizarea medicamentelor uzuale în sarcină

• aspirina (acid acetilsalicilic) – categorie C la doze sub 150 mg/zi, și categorie D la doze peste 500 mg/zi sau în ultimul trimestru de sarcină (poate produce prelungirea travaliului, retard de creștere intrauterină, hemoragie neonatală, închidere prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară)
• aciclovir – categorie B
• antidepresive (sertralină, fluoxetină, fluvoxamină) – categorie B
• antiacide (hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu) – categorie B
• acid nalidixic (Negram) – categorie C (studiile pe animale de laborator au arătat că produce artropatie)
• albendazol – categorie C (riscul teratogen persistă timp de 1 lună de la întreruperea terapiei, motiv pentru care în acest inteval se recomandă folosirea de metode contraceptive)
• amoxicilină, ampicilină – categorie B
• cefalosporine – categorie B
• carbonat de calciu – categorie C
• cimetidina, ranitidina, famotidina – categorie B (studiile observaționale au arătat efecte antiandrogenice la feții umani)
• ciprofloxacin – categorie D (risc potențial de spina bifida, malformații ale membrelor și anomalii scheletale)
• clorzoxazona – categorie C
• clotrimazol topic – categorie B
• clorfeniramin – categorie B
• codeina – categorie C (opioidele pot produce labiopalatoskizis, depresie a respirației, anomalii cardiace, gastrointestinale și musculoscheletale)
• cromoglicat disodic – categorie B
• diazepam – categorie D (se poate asocia cu despicătură labiopalatină, alte malformații craniofaciale, spina bifida, anomalii ale membrelor, retard mental și psihomotor, bradicardie fetală, diminuare a mișcărilor fetale)
• diclofenac – categorie B în trimestrele 1 și 2, categorie D în trimestrul 3 (ca orice alt antiinflamator nesteroidian în ultimul trimestru poate duce la închiderea prematură a canalului arterial)
• dexametazonă – categorie C (poate induce naștere prematură și retard de creștere intrauterină)
• eritromicina – categorie B
• estrogeni – categoria X (feminizare fetală)
• fluconazol – categorie C (asociere cu surditate, malformații craniofaciale, ale membrelor și de perete abdominal la doze de peste 400 mg/zi)
• digoxin – categorie C (supradoza poate duce la deces fetal)
• doxiciclina – categorie D (efecte nocive asupra dentiției și scheletului fetal)
• famotidina – categorie B
• fenobarbital – categorie D (risc de microcefalie, retard mental, asociere cu sindrom Down și anomalii cardiovasculare)
• furosemid – categorie C (asociere cu hipospadias)
• gentamicină – categorie C (ototoxic)
• ibuprofen, ketoprofen – categorie B în trimestrele 1 și 2, categorie D în trimestrul 3 (asociat cu oligohidramnios, închidere prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară, inhibarea travaliului)
• izoniazida – categorie C (studiile pe animale de laborator au evidențiat efect embriodic și teratogen)
• loratadină (Claritine) – categorie B
• loperamid (Imodium) – categorie B
• litiu – categorie D
• metoclopramid – categorie B
• miconazol – categorie C
• nitrofurantoin – categorie B
• omeprazol – categorie C (asocieri cu defecte ale tubului neural – anencefalie)
• oxacilină – categorie B
• paracetamol – categorie B la doze terapeutice, în cure de scurtă durată (administrarea cronică în doze mari poate produce malformații scheletale, în special la nivelul feței, craniului și falangelor mâinii)
• penicilină – categorie B
• progesteron – categorie D (asociere cu malformații cardiovasculare și pseudohermafroditism)
• propranolol – categorie C în trimestrul 1, categorie D în trimestrele 2 și 3 (produce retard de creștere intrauterină, bradicardie fetală, detresă respiratorie)
• pseudoefedrină – categorie C
• sumatriptan – categorie C
• vitamina A – categorie A în doze de maxim 8000 UI/zi
• warfarina, acenocumarol (Trombostop, Sintrom) – categorie X (anomalii ale sistemului nervos central , avort, deces in utero)
• xilină local – categorie B