Eritemul fesier este o forma frecventa de dermatita care apare la nivelul tegumentului funduletului bebelusului, de obicei în primele 15 luni de viata (mai frecvent în primul an de viata).
Eritemul fesier este asociat cu diareea, folosirea de îmbrăcăminte sintetică peste scutec, scutecul umed sau neschimbat la timp. Scutecele, refolosibile sau de unică folosinţă, creează un mediu de umezeală şi căldură care favorizează iritaţiile şi infecţiile. Dermatita de scutec poate apărea şi atunci când mama consumă anumite alimente (roşii, de exemplu), la debutul diversificării alimentaţiei sau în cazul tratamentelor antibiotice. Deşi această formă de dermatită îi poate alarma pe părinţi şi poate produce neplăceri copilului, ea se rezolvă simplu prin urmarea unor tratamente la domiciliu, nenecesitând spitalizare.
Eritemul de scutec apare sub formă de roşeaţă şi descuamări la locul de contact al scutecului cu pielea. În cazuri mai severe, roşeaţa poate duce la apariţia pustulelor şi extinderea descuamărilor pe coapse şi organele genitale ale copilului.
Forme de eritem fesier
Eritemul fesier de contact este forma cea mai comună, care se manifestă prin roşeaţă şi iritaţii cutanate. În cazurile severe, pielea se poate descuama şi pot apărea pustule.
Intertrigo apare la nivelul pliurilor cutanate, datorită frecării şi se accentuează în jururl marginilor scutecului. Căldura, umiditatea şi urina produc o roşeaţă la nivelul pielii, asemănătoare arsurilor. Tratamentul constă în aplicarea de unguente cu vaselină.
Eritemul micotic apare în cazul infecţiei cutanate cu Candida, mai ales în timpul tratamentelor antibiotice şi în cazul unui eritem fesier de contact prelungit. Pielea este roşie, leziunile sunt în relief, cu margini bine delimitate. Eritemul micotic se localizează de obicei la nivelul organelor genitale, dar leziunile pot apărea şi pe restul tegumentului acoperit de scutec. Tratamentul constă în aplicarea de unguente sau creme cu clotrimazol, miconazol sau nistatin.
Impetigo apare când unele leziuni cutanate preexistente se infectează. Impetigo se prezintă sub forme de vezicule mari sau papule roşii reliefate care prezintă cruste melicerice (ca mierea). În afara tratamentului general, poate fi necesară aplicarea de unguente antibiotice.
Dermatita seboreică reprezintă o afecţiune inflamatorie care afectează diferite părţi ale corpului şi care poate avea manifestări severe în zona cutanată acoperită de scutec. Dermatita seboreică apare sub formă de leziuni mari, roşii, bine delimitate, la nivelul regiunii inghinale, organelor genitale şi abdomenului inferior. Tratamentul constă în aplicarea de creme sau unguente cu hidrocortizon de 2-3 ori pe zi, fără a se depăşi o săptămână de tratament în lipsa recomandării medicului.
Eritemul alergic apare ca o iritaţie la nivelul fundului copilului, în special după consumul de citrice sau tomate. Tratamentul constă în eliminarea alimentului ce declanşează alergia. Mamele care alăptează vor trebui să elimine aceste alimente din dieta lor.
Semne și simptome
Dermatita de scutec este caracterizată prin modificări cutanate (roşeaţă, edem, sensibilitate în zona de contact a tegumentului cu scutecul), dar şi modificări ale dispoziţiei bebeluşului (agitaţie, plâns la schimarea scutecului şi spălarea zonei inflamate).
Cauze
Majoritatea formelor de dermatită sunt cauzate de iritaţia pielii la contactul cu scutecul, care fie e prea larg, fie prea strâmt. Iritaţia poate apărea şi la copiii neschimbaţi la timp, care stau mult timp cu scutecul ud sau murdar. Copilul este predispus la apariţia dermatitei de scutec dacă are un număr mare de scaune pe zi, deoarece fecalele sunt mai iritante decât urina. Afectarea pielii poate fi cauzată şi de săpunul sau detergentul folosit la spălarea scutecelor din materiale textile. Pielea anumitor sugari poate fi sensibilă la unele scutece, şerveţele umede, loţiuni, pudre sau uleiuri speciale. Sugarii cu anumite afecţiuni dermatologice cum sunt dermatita atopică sau eczema dezvoltă mai frecvent eritem fesier.
Sugarii alimentaţi la sân experimentează forme mai puţin severe de eritem fesier decât copiii alimentaţi artificial cu formule, deoarece primii au scaune de dimeniuni mai mici, care sunt mai puţin iritante pentru tegumente.
Pantalonii sintetici îmbrăcaţi peste scutec, menţin umezeala şi favorizează apariţia eritemului fesier şi înmulţirea bacteriilor. Iritaţia poate apărea şi la copiii sub tratamente antibiotice sau dacă mama ia antibiotice în perioada alăptării. Antibioticele distrug echilibrul florei bacteriene, favorizând dezvoltarea infecţiilor fungice.
În perioada diversificării, după introducerea alimentelor solide, consistenţa şi conţinutul scaunului se modifică, favorizând apariţia eritemului fesier.
Tratament
Cel mai eficient tratament în eritemul fesier este păstrarea pielii copilului cât mai curată şi uscată. Pentru ameliorarea inflamaţiei şi roşeţei, părinţii pot folosi creme sau unguente (Bepanthen, Nidoflor, Desitin, Balmex, Pantenol, Betaderm, Mustela stelactiv), pastă de oxid de zinc. Oxidul de zinc este ingredientul activ şi din unguentele Desitin şi Balmex. Unguentele sau cremele cu concentraţii mai mici de oxid de zinc pot fi folosite şi în prevenirea apariţiei iritaţiei de scutec, pe tegumentele sănătoase. Unguentele trebuie aplicate în strat subţire la nivelul zonei iritate, pe toată durata zilei.
În afara unguentelor, pentru tratamentul eritemului fesier se pot folosi şi coloranţi de tipul mercurocromului, disponibili în farmacii.
Pentru a grăbi vindecarea eritemului fesier, pielea afectată va trebui lăsată cât mai mult timp în contact cu aerul. Copilul va fi lăsat fără scutec perioade scurte de timp pe durata zilei, se vor evita hainele din materiale sintetice şi se vor folosi scutece de dimensiuni mai mari până la dispariţia iritaţiei. Zona afectată nu va fi spălată cu săpunuri sau curăţată cu şerveţele umede parfumate. Alcoolul şi parfumul conţinut de acestea pot fi iritante şi pot agrava şi prelungi eritemul fesier.
Deşi în trecut se folosea frecvent pudra de talc, momentan medicii pediatri nu o mai recomandă. Inhalarea pudrei de talc poate afecta plămânii sugarului. Dacă părinţii doresc să folosească pudră, se recomandă cea pe bază de amidon de porumb (zeamil). Se reomandă ca pudra să fie presărată mai întâi în palma celui care îngrijeşte copilul, nu direct pe pielea bebeluşului, pentru a evita o eventuală inhalare a acesteia. La fiecare schimbare a scutecului, pudra acumulată la nivelul pliurilor cutanate trebuie îndepărtată.
Ameliorarea dermatitei de scutec se va produce pe durata câtorva zile, iar vindecarea va necesita câteva săptămâni. Dacă iritaţia persistă în ciuda tratamentului de la domiciliu, pediatrul poate prescrie folosirea de creme antifungice sau pe bază de hidrocortizon. Cremele şi unguentele pe bază de corticosteroizi vor fi aplicate doar la recomandarea medicului, deoarece folosirea acestora abuzivă poate produce alte probleme.
Prevenirea iritaţiei de scutec
Prevenirea şi tratamentul dermatitei de scutec se pot face prin menţinerea tegumentului acoperit de scutec cât mai curat, uscat şi la temperaturi nu foarte ridicate. Schimbarea frecventă a scutecelor şi lăsarea sugarului fără scutec perioade scurte de timp pe parcursul zilei sunt benefice. După fiecarea schimbare a scutecului, funduleţul copilului va fi spălat cu apă şi tamponat cu un prosop uscat curat, fără a şterge riguros pielea copilului. După fiecare schimbare a scutecului, mâinile trebuie spălate cu apă şi săpun, pentru a preveni răspândirea bacteriilor sau fungilor. În timpul somnului, copilul va fi lăsat cu scutecul nelipit. Imediat după adormirea sugarului, părinţii trebuie să verifice scutecul, iar dacă acesta e ud, îl vor schima. Sugarii urinează de obicei imediat după ce adorm.
Pentru a preveni iritaţiile, trebuie evitată folosirea de creme pe bază de acid boric, camfor, fenol, salicilat de metil sau tinctură de benzoin. Dacă pielea copilului se irită uşor, la fiecare schimbare a scutecului se va aplica un strat de unguent pe bază de oxid de zinc sau vaselină care împiedică menţinerea umezelii.
În cazul folosirii de scutece din material textile, acestea trebuie spălate cu atenţie, la temperatură înaltă (chiar fierbere timp de 15 minute după spălare). Se va folosi un detergent neagresiv, iar scutecele vor fi limpezite de două ori dacă iritaţia de scutec deja a apărut. Deoarece nu există o recomandare în ceea ce priveşte folosirea unui anumit tip de scutec pentru a preveni iritaţiile, se poate folosi orice tip de scutec şi se va înlocui marca acestuia dacă apare eritemul. Indiferent dacă se folosesc scutece de unică folosinţă sau din materiale textile, acesta trebuie schimbat cât mai repede posbil după ce s-a murdărit.
Când trebuie consultat pediatrul?
- dacă eritemul fesier apare în primele 6 săptămâni de viaţă
- dacă apar pustule sau ulceraţii
- dacă iritaţiile sunt însoţite de febră
- dacă sugarul a scăzut în greutate sau nu mai mănâncă la fel ca înainte
- dacă dermatita se extinde în alte zone, cum sunt braţele, faţa sau pielea capului
- dacă nu se observă nicio ameliorare a eritemului fesier după o săptămână de la aplicarea unguentelor şi dacă se respectă regulile în ceea ce priveşte schimbarea scutecelor
Comments
Copilul nostru de 1 lună şi 2 săptămâni are un eritem fesier rebel. Am parcurs toate etapele descrise aici, am fost inclusiv la medic dermatolog şi tratamentul combinat cu unguent pe bază de zinc, citadin, micoflora, un preparat de laborator şi un săpun special bioderma-atoder m pp încă nu dau rezultate. Zonele fesiere afectate sunt ca în descrierea de eritem micotic. Problemele persista de la ieşirea din spital. Vom folosi scutece mai mari şi vom cauta să-o controlam imediat după ce adoarme. Am început să folosim la spălare ceai de chimion cu codita şoricelului şi herba hiperici. Am luat şi pelin şi vom introduce şi un ceai de pelin. Ce mai putem face?
Vă mulţumim.