Ovogeneza, foliculogeneza și ovulația

Ovulația reprezintă procesul ciclic de eliminare a ovocitului în ziua 14 a unui ciclu menstrual regulat de 28 zile.

Între menarhă și menopauză, femeia va ovula lunar de 12 ori pe an timp de circa 40 ani, ceea ce înseamnă circa 480 șanse de concepție, care poate apărea ca urmare a unui contact sexual fecundant în oricare din cele 1440 zile (la fiecare ciclu, perioada fertilă este reprezentată de ziua ovulației și cele 2 zile precedente, având în vedere că spermatozoidul poate rămâne viabil în tractul genital feminin până la 48 ore, după unii autori chiar 5-7 zile). Această fereastă destul de îngustă pentru fertilizare este controlată prin secreția de GnRH, gonadotropine și hormoni ovarieni. Ciclul ovarian, care constă în maturarea și expulzia circatrigintană a unui ovocit, se desfășoară paralel cu ciclul endometrial.

Ovogeneza

Celulele germinale primordiale (CGP) ajung în gonada indiferentă în săptămâna a 4-a de gestație. Aici, ele se vor diferenția în ovogonii, care prin diviziune vor da naștere ovocitelor de ordinul I (primare); toate ovocitele primare (circa 6 milioane) se formează până în luna a 5-a a vieții fetale și rămân blocate în profaza(diploten) primei diviziuni meiotice (meioza I) până la pubertate. La naștere există circa 2 milioane de ovocite în ovarele fetiței, pentru ca până la pubertate numărul lor să ajungă la 400.000. După pubertate, odată cu fiecare ciclu lunar, un ovocit primar continuă diviziunea meiotică și formează ovocitul de ordinul II (secundar) și primul globul polar. Acesta rămâne blocat în metafaza celei de-a doua diviziuni meiotice (meioza II) timp de 6-12 ore, după care este expluzat din ovar la momentul ovulației. Este preluat de fimbria ovarică în trompa uterină, unde dacă se întâlnește cu un spermatozoid continuă cea de-a doua diviziune meiotică și formează ovulul și al doilea globul polar.

Dinamica foliculilor ovarieni

Foliculii ovarieni sunt localizați în cortexul ovarian și sunt alcătuiți din ovocitul înconjurat de celule granuloase (foliculare). Din cei 2 milioane de foliculi prezenți la naștere, femeia rămâne cu 400.000 la pubertate. Din acest pool de 400.000 foliculi primordiali, doar 480 vor deveni foliculi maturi de Graaf, restul (99.9%) degenerând printr-un proces numit atrezie. Pe măsura înaintării în vârstă, acest număr predefinit al foliculilor ovarieni scade treptat, ca urmare a ciclului ovarian lunar. Foliculii nu sunt “consumați” la o rată uniform pe durata perioadei reproductive: unele trialuri (Faddy, 1992) au arătat că declinul numărului de foliculi este mai pronunțat cu circa 10 ani înainte de menopauză – în medie după vârsta de 30 ani, altele că depleția lor este mai accelerată în tinerețe, când ceasul biologic ticăie mai repede (Kelsey, 2010) – astfel că femeile pierd 88% dintre ovocite până la vârsta de 30 ani și 97% până la 40 ani. Începând de la pubertate, la finalul ciclului menstrual precedent se recrutează circa 1000 foliculi dintre care doar 5-25 vor începe să se matureze și doar unul va fi selectat pentru ovulație – foliculul dominant. Cu fiecare ciclu menstrual care nu se soldeză cu fecundație, femeia pierde un număr semnificativ de foliculi nedominanți plus foliculul dominant; există și cicluri în care nu se produce ovulația (cicluri anovulatorii, cum sunt primele cicluri menstruale – după instalarea menarhăi și ultimele – dinainte de menopauză) sau cicluri în care se recrutează 2 foliculi dominanți și sunt expluzate 2 ovule. Fertilitatea femeii scade odată cu înaintarea în vârstă în primul rând datorită depleției rezervelor de foliculi și în al doilea rând datorită “îmbătrânirii” ovocitelor (cele rămase la vârsta de 40 ani au avut o expunere îndelungată la factorii  de mediu nocivi, comparativ cu cele de la vârsta de 15 ani). Atunci când nu mai există niciun folicul rămas în ovarele femeii, apare o prăbușire bruscă a hormonilor sexuali feminini și se instalează menopauza.

Foliculogeneza

Foliculogeneza presupune mai multe etape de maturație:

  • folicul primordial (50 µm) – ovocit primar înconjurat de un singur strat de celule granuloase plate
  • folicul primar (100 µm)  – ovocit primar înconjurat de un unul sau mai multe straturi de celule granuloase cuboidale
  • folicul secundar (200 µm) – ovocit înconjurat de zona pellucida (bogată în mucopolizaharide, fiind deci PAS pozitivă), celule granuloase, celule tecale (provenite din celulele stromale)
  • folicul terțiar, cavitar, antral (400 µm) – apare cavitatea antrală, iar teaca internă produce androgeni (androstendion), care vor fi convertiți sub acțiunea aromatazei din celulele granuloase la estradiol
  • folicul matur (de Graff)
  • folicul involutiv (atretic)

Primele stadii de maturare foliculară sunt gonadotropin-independente și controlate de factori de creștere (GDF-9, BMP-15) sintetizați de ovocite. În stadiile avansate de maturare, cohorta de foliculi antrali intră în faza de creștere semisincronă sub acțiunea FSH-ului crescut în ultima parte (tardivă) a fazei luteale a ciclului precedent; această creștere a FSH care stimulează dezvoltarea foliculară este denumită fereastra de selecție a ciclului ovarian. Doar foliculii care ajung în această etapă de maturare posedă capacitatea de a produce estrogeni. În timpul fazei foliculare, nivelul de estrogeni crește în paralel cu maturarea foliculului dominant, ca urmare a stimulării celulelor granuloase de către FSH; estradiolul rezultă prin conversia androstendionului din celulele tecale (stimulate de LH) sub acțiunea aromatazei. În prima parte a fazei foliculare, celulele granuloase produc și inhibina B, care prin feed-back inhibă secreția de FSH; astfel, pe măsură ce foliculul dominant începe să crească, producția de inhibină și estradiol duce la scăderea FSH pentru a preveni maturarea altor foliculi decât cel dominant.

Ciclul ovarian

Ciclul ovarian este corelat cu ciclul endometrial și este reglat de axul hipotalamo-hipofizo-adreno-ovarian. El cuprinde selecția foliculului dominant, maturarea acestuia, ovulația și formarea corpului galben. Secreția de LH atinge un maxim (peak) cu 10-12 ore înainte de ovulație și stimulează reluarea meiozei în ovocitul de ordinul I. Secreția de LH, creșterea producției de prostaglandine și progesteron de către celulele cumulus oophorus și acțiunea factorilor de creștere locali (GDF9, BMP-15) determină formarea de către complexul cumulus-oofor (COC) a unui înveliș de acid hialuronic, proces numit expansiune. În timpul unui ciclu ovarian, ovarul contralateral celui în care s-a produs selecția foliculului dominant este inactiv.

Ovulația

Creșterea cantității de fluid antral în foliculul graafian exercită presiune pe pereții foliculului și duce la ruperea acestuia, cu expluzia ovocitului la exteriorul ovarului. Pe suprafața ovarului se va forma o pată avasculară numită stigma, unde se va produce ruperea foliculului. Momentul ruperii foliculului și eliminării ovocitului poate fi însoțit de durere ovariană intensă, care poartă numele de mittelschmertz (termen german pentru durere de mijloc, deoarece apare la jumătatea ciclului menstrual). Dacă nu este fecundat în 24 ore, ovocitul degenerează. În ciclurile regulate de 28 zile, ovulația se produce în ziua a 14-a (de la prima zi de sângerare menstruală); în ciclurile cu durată variabilă, ovulația se produce cu 14 zile înainte de menstruație (spre exemplu, la un ciclu de 35 zile, ovulația va fi în ziua 21).

După ovulație, foliculul matur care a expulzat ovocitul se transformă în corp galben (luteal) prin procesul numit luteinizare. Post-ovulator  se modifică patternul de secreție hormonală, corpul galben secretând cantități mari de progesteron (nivelul de progesteron este maxim la mijlocul fazei luteale, în ziua 21). Dacă ovocitul nu este fertilizat, corpul galben va atinge maximul de dezvoltare la 7 zile după ovulație (sub acțiunea unor pulsuri de frecvență joasă și amplitudine mare de LH), după care va începe să degenereze și în 10-14 zile post-ovulator va deveni corp albicans. Dacă ovocitul este fertilizat, corpul galben va continua să crească timp de circa 3 luni, fiind menținut de hCG (gonadotropina corionică umană, secretată de trofloblast); după săptămâna 40 de getație, placenta produce progesteronul necesar menținerii sarcinii.

sursa foto

Add comment


Security code
Refresh