European Resuscitation Council a publicat noile ghiduri europene de resuscitare. Iat? care sunt modific?rile fa?? de ghidul anterior, buy cialis ambulance din 2005:
Suport vital de bază (BLS, Basic life support) – toți salvatorii trebuie să efectueze masaj cardiac extern cu o frecvență de 100 compresii toracice/minut și o deprimare a peretelui toracic de cel puțin 5 cm. Intercalarea a 2 respirații la 30 compresii (30:2) este apanajul salvatorilor cu pregătire. Noul ghid nu subscrie la recomandarea ghidului de resuscitare AHA 2010 de modificare a algoritmului ABC în CAB.
Terapii electrice (defibrilator automat extern, defibrilare, cardioversie, pacing) – ghidul emfazează inițierea precoce și efectuarea neîntreruptă a compresiilor toracice, minimizarea duratei pauzelor pre-șoc și post-șoc, continuarea compresiilor în timpul pregătirii defibrilatorului, întreruperea masajului cardiac extern pentru defibrilare pentru maxim 5 secunde, asigurarea siguranței salvatorului. La pacienții monitorizați care intră în stop, la cei care fac fibrilație ventriculară/tahicardie ventriculară fără puls în timpul cateterismului cardiac sau postoperator precoce după chirurgie cardiacă, se recomandă aplicarea strategiei cu 3 șocuri. Ghidul recomandă dezvoltarea suplimentară a programelor de instruire cu defibrilatoare externe automate. În cazul echipajelor medicale de urgență, șocul electric trebuie administrat cât mai precoce posibil, indiferent de durata resuscitării până în acel moment.
Suport vital avansat (ALS, Advanced life support) – pe durata derulării protocolului de ALS, se vor efectua compresii toracice neîntrerupte. Administrarea medicației de resuscitare pe cale endotraheală nu mai este recomandată – dacă nu se poate obține abord intravenos, administrarea se va face pe cale intraosoasă. Rolul loviturii precordiale în cazul stopului cardiac asistat de martor este minimizat. În cazul stopului prin FV/TV adrenalina 1 mg se administrează după cel de-al treilea șoc odată ce compresiile au fost reluate și la fiecare 3-5 minute ulterior, pe durata resuscitării; amiodarona 300 mg se adminstrează și ea după cel de-al treilea șoc. Atropina nu mai este recomandată de rutină în asistolă sau disociație electro-mecanică. Se reduce emfaza asupra intubației oro-traheale precoce, care trebuie efectuată doar de către personal medical specializat și cu întreruperea minimă a compresiilor toracice. Se recomandă folosirea capnografiei pentru confirmarea și monitorizarea plasării corecte a tubului endotraheal și a calității resuscitării (fiind un indiciu precoce pentru restabilirea circulației spontane). Noul ghid recunoaște potențialul rol al ultrasonografiei în timpul ALS și potențialul efect nociv al hiperoxemiei (saturația oxigenului trebuie menținută între 94 și 98%). Alte recomandări mai includ: inițierea tratamentului pentru sindromul post-stop cardiac, necesitatea intervenției coronariene percutane primare și administrarea aspirinei de către orice martor la pacienții cu evenimente coronariene, controlul glicemiei la valori peste 180 mg/dl dar cu evitarea hipoglicemiei, aplicarea hipotermiei terapeutice.
Noul ghid mai include actualizări cu privire la managementul inițial al sindroamelor coronariene acute, resuscitarea la copii (PLS, pediatric life support) și principii ale educației în resuscitare.
Ghidul, posterele, prezentările video pot fi accesate la CPR Guidelines ERC 2010.