Colul uterin reprezint? un sediu important al patologiei genitale la femeie, viagra atât benign? cât ?i malign?.

Controlul ginecologic periodic include și examinarea colului uterin, pentru depistarea eventualelor leziuni benigne (cervicită, rană pe col), premaligne (displazie) sau maligne. Majoritatea cancerelor de col uterin au ca punct de plecare joncțiunea scuamocilindrică dintre epiteliul endolului și exocolului, numită și zona de transformare; doar o mică parte se dezvoltă din canalul cervical.

Examinarea clinică a colului uterin

• tușeul vaginal – evidențiază poziția colului (posterior în cazul uterului în anteversoflexie, anterior în uterul retroversat), consistența colului (ferm la non-gravide, înmuiat la gravide), suprafața (regulată sau neregulată - prin prezența unor polipi, fibroame acușate prin col), orificiul cervical extern (închis/deschis)
• examenul cu valve – vizualizează buza anterioară și posterioară a colului, orificiul cervical extern (care este închis în mod normal, deschis la gravide la naștere, în avort, incontinența cervico-istmică sau formațiuni care protruzionează prin canalul cervical) și eventualele leziuni ale epitelului exocervical

Investigații paraclinice

• examenul Babeș-Papanicolau (citologie exfoliativă)  – presupune recoltarea cu ajutorul unei periuțe speciale a unor celule de la nivelul colului uterin care sunt ulterior analizate la microscop (se recoltează prin raclare pe 3 lame celule din endocol, din exocol și din fundul de sac vaginal posterior). Rezultatul se exprimă sub forma unei clase de citologie: 1 – normal, 2 – inflamator (benign), 3 – displazic, 4 și 5 – malign (celule maligne izolate și respectiv în plaje). Un test Babeș-Papanicolau clasa 3 poate fi benign și impune reefectuarea analizei după tratament antiinflamator și antibiotic.
• testul Lahm-Schiller – constă în badijonarea cu soluție Lugol (cu iod) a mucoasei colului uterin. Datorită conținutului în glicogen, mucoasa sănătoasă fixează iodul (este iod-pozitivă) și se colorează în brun-acaju (brun-roșiatic); zonele care nu fixează iod (iod-negative) și rămân colorate în galben corespund unei mucoase lezionale cu celule anormale, care nu au timp să depoziteze glicogen datorită turnoverului crescut. Prezența de regiuni iod-negative poate reprezenta o zonă de inflamație, ulcerațe, keratoză, displazie sau malignitate și impune efectuarea de investigații suplimentare (citologie, colposcopie, biopsie).
• colpscopia – reprezintă examinarea microscopică a colului uterin prin intermediul unui dispozitiv optic numit colposcop, pentru evidențierea leziunilor mucoasei și a anomaliilor de vascularizație (col lezional). Colposcopia durează 10-15 minute și presupune 3 timpi: colposcopia directă, examen colposcopic după badijonarea cu acid acetic 2-3% și examen colposcopic cu soluție Lugol (test Lahm-Schiller). Colul lezional se diagnostică atunci când există zone de epiteliu aceto-alb, mozaic, punctații sau leucoplazie.
• testarea ADN-HPV – recomandat femeilor care prezintă citologie anormală la testul Babeș-Papanicolau pentru a vedea dacă prezintă infecția cu o tulpină oncogenă de HPV.
• biopsia – se practică atunci când colposcopia a evidențiat un col lezional cu suspiciune de malignitate. Este singura metodă care pune diagnosticul de certitudine de cancer de col uterin.
• examen bacteriologic și culturi din secrețiile cervicale – pentru diagnosticul infecțiilor colului uterin
• studiul mucusului cervical – recomandat la femeile cu infertilitate, pentru monitorizarea ovulației (metoda Billings) și pentru testul post-coital (Sims Huhner)
• conizația – este o procedură diagnostică și terapeutică care constă în rezecția unui fragment în formă de con în jurul orificiului cervical și analiza lui histopatologică. Conizația predispune la apariția de stenoze cervicale și la incompetență cervico-istmică în caz de sarcină.
• alte investigații: colpomicroscopie, chiuretaj biopsic fracționat