Epistaxisul (sângerarea nazal?) este expresia sânger?rii cu origine la nivelul narinelor, cure sales cavit??ii nazale sau nazofaringelui.

Cauza poate fi locală sau sistemică.

Cauze

• epistaxis idiopatic – frecvent la copii și adolescenți, legat de fragilitatea mucoasei nazale (la nivelul petei vasculare), este declanșat de strănut sau suflatul energic al nasului, se oprește ușor (spontan sau cu intervenție minoră)
• traumatisme nazale (lovituri, introducerea degetului sau a corpilor străini în cavitatea nazală)
• umiditate locală scăzută, cu formarea de cruste (rinită atrofică)
• inhalarea de pulberi şi substanţe volatile corozive (industria chimică)
• infecţii ale tractului respirator superior (rinită, sinuzită acută/cronică)
• neoplasm activ (tulburări de coagulare prin fenomene paraneoplazice)
• perforaţie de sept nazal (după consum de cocaină, cauterizări repetate, inhalare de puberi iritante, infecții - sifilis)
• deviaţie de sept
• fractură la nivelul feţei sau tumoră care invadează un sinus
• epistaxis de cauză hormonală (în sarcină)
• epistaxis simptomatic (secundar) – insuficiență renală (uremie), insuficienţa hepatică, hipertensiune arterială, coagulopatii (hemofilie, discrazii sangvine, leucemii, trombocitopenie, trombopatii), anomalii vasculare (scleroză vasculară la vârstnici, boala Rendu-Osler sau teleangiectazia hemoragică ereditară, malformaţii arteriovenoase), medicamentos (după administrarea de antiagregante plachetare, anticoagulante, fibrinolitice), endometrioză (endometru ectopic nazal), vasculopatii
• uneori epistaxisul poate fi expresia unei sângerări de altă origine (digestivă superioară, gingivală) dar exteriorizată pe nas

Tratament de urgență

• în epistaxisul uşor-moderat bolnavul va fi aşezat pe scaun, se va îndepărta orice formă de compresiune (cravată, guler) şi va fi rugat să respire liniştit cu gura deschisă. Se vor administra sedative şi analgezice şi se vor aplica măsuri de hemostază locală: compresie digitală pe aripa nasului care sângerează, aplicarea de comprese reci sau gheaţă pe regiunea frontală nazală, tampoane narinare îmbibate cu soluţii hemostatice (apă oxigenată, soluţie de antipirină 10%, trombină, adrenalină 1‰, gelaspon) şi anestezic (lidocaină), aspiraţii nazale. În cazul în care nu sunt disponbile substanţe medicamentoase hemostatice, se vor realiza tampoane nazale cu vată îmbibată în zeamă de lămâine, suc de afine şi gutui, oţet de mere, soluţie de gelatină şi soluţie salină (1 linguriţă de 500 ml apă călduţă). Dacă epistaxisul a apărut pe fondul unei creşteri bruşte a tensiunii arteriale, se vor administra antihipertensive. În situaţiile în care tampoanele narinare sunt necesare pentru mai mult de 24 ore, se va iniţia şi tratament antibiotic pentru a preveni apariţia de infecţii locale.
• în epistaxisul sever bolnavul va fi aşezat în poziţie şemişezândă sau culcat cu capul puţin ridicat. Până la transportul la spital se vor practica aceleaşi măsuri ca şi în epistaxisul uşor-moderat (compresiunea narinei, tampoane narinare, tamponament nazal anterior, aspiraţie nazală). În spital se vor administra hemostatice generale: adrenostazin, vitamina K, venostat, calciu. Pe lângă consultul ORL, este necesară monitorizarea tensiunii arteriale și efectuarea probelor de coagulare.