Epilepsia la femei

Epilepsia este considerată a fi cea de-a doua tulburare neurologică, care aduce pacientul la medic, după cefalee.

Episoadele recurente de convusii sunt produse ca urmare a unor dezechilibre a schimburilor electrice de la nivel cerebral. Există mai multe tipuri de tulburări convusive, cele mai cunoscute fiind convulsiile parţiale şi convulsiile generalizate. Durata convulsiilor variază de la câteva secunde la câteva minute. Posibilele cauze ale dezvoltării epilepsiei sunt: infecţiile, traumatismele craniene, tumorile cerebrale, traumatismele cerebrale de la naştere şi afecţiunile ereditare. Mai mult de jumătate dintre pacienţii cu epilepsie nu ajung să cunoască niciodată cauza bolii de care suferă. Cu toate că epilepsia afectează cu predominenţă vârstele extreme (copiii şi vârstnicii), boala se întâlneşte şi la persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani.

PARTICULARITĂŢILE BOLII LA FEMEI

Femeile diagnosticate cu epilepsie se confruntă cu afecţiuni ale aparatului reproducător, osteoporoză, creştere excesivă în greutate şi disfuncţii sexuale. Rata fertilităţii în cazul femeilor epileptice este mai mică cu o treime faţă de cea din populaţia generală. Deşi această rată scăzută poate fi consecinţa refuzului femeilor epileptice de a avea copii, cercetările au arătat că aceste femei prezintă mai frecvent tulburări menstruale, sindromul ovarelor polichistice (SOP) şi alte afecţiuni ale aparatului reproductiv care interferă cu fertilitatea. Cauzele afecţiunilor reproductive sutn legate pe de o parte de convulsii, iar pe de altă parte de efectele adverse ale medicamentelor antiepileptice.

Alte riscuri posibile cu care se pot confrunta femeile diagnosticate cu epilepsie sunt:

  • risc crescut de a naşte copii cu malformaţii congenitale
  • chisturi ovariene
  • modificări ale pilozităţii de la nivelul feţei şi scalpului
  • obezitate
  • tulburări menstruale
  • amenoree

HORMONII şi CONVULSIILE

Hormonii feminini joacă un rol important în apariţia convulsiilor: frecvenţa şi severitatea convulsiilor epileptice suferă modificări în perioada pubertăţii, ciclului menstrual, sarcinii sau menopauzei. Un procent foarte mare dintre femei experimentează convulsii asociate etapelor ciclului menstrual.

INTERACŢIUNILE MEDICAMENTELOR ANTIEPILEPTICE CU ALTE TRATAMENTE

Anticonvulsivantele pot interfera cu medicamentele anticoncepţionale. Dintre aceastea pot fi amintite: fenitoina, carbamazepina şi barbituricele (topiramat, fenobarbital etc). Femeile cu epilepsie trebuie să discute cu medicul specialist potenţialele interacţiuni medicamentoase, efecte adverse şi riscuri asupra sănătăţii pe care le au medicamentele antiepileptice.

ANTIEPILEPTICELE şi CREŞTEREA ÎN GREUTATE

Femeile care experimentează creşteri în greutate în perioada tratamentelor cu anticonvulsivante trebuie să fie conştiente că supraponderabilitatea/obezitatea este asociată cu alte riscuri asupra sănătăţii: hipertensiune arterială, boli cardiace, diabet zaharat şi cancer. Din nefericire, multe femei care iau în greutate sub tratament anticonvulsivant decid să întrerupă medicaţia, cu apariţia unor noi episoade de convulsii.

În afara creşterii în greutate, medicamentele antiepileptice mai pot cauza: inflamaţii gingivale, acnee, hirsutism şi alopecie.

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii