Medicina bazat? pe dovezi a luat un având nea?teptat de mare în ultimele decenii, illness astfel c? în ziua de ast?zi este greu s? ?ii pasul cu fluxurile de ?tiri medicale care anun?? rezultatele cercet?rilor în medicin?.
Nu de puține ori, concluziile studiilor se bat cap în cap, ceea ce generează confuzie și scade încrederea în conceptul de medicină bazată pe dovezi. Într-un articol pe newsweek.com autorii abordeză problema rezultatelor contradictorii ale studiilor clinice, citând controversele privind terapia de substituție hormonală și rolul statinelor în prevenția cardiovasculară.
Pentru a ști ce anume să credem și ce nu, este nevoie să abordăm critic studiile clinice pe care le citim. Nu contează cât de amplu sau bine mediatizat este un studiu sau în ce revistă e publicat (Lancet a retras după 12 ani un studiu trucat care dovedise asocierea vaccinării ROR cu autismul), el poate avea puncte slabe. Este important să învățăm să selectăm informația medicală pe care o citim, astfel încât aceasta să fie cât mai validă și cât mai relevantă din punct de vedere clinic.
Ce tip de studiu este?
Nivelul dovezii pentru informația medicală poate fi reprezentat de opinia expertului, studii de caz, studii transversale, studii caz-martor, studii de cohortă sau studii clinice randomizate (validitatea crescând în această ordine). Deasupra trialurilor clinice randomizate se află studiile secundare: meta-analizele și review-urile sistematice.
Se poate întâmpla ca un rezultat descoperit în urma unui studiu tip serii de cazuri să poată fi invalidat de un studiu clinic randomizat, ale cărui rezultate vor dicta noua conduită în problema analizată.
Sursa de informație medicală
Dacă ar fi să citim toate studiile publicate pentru o anumită specialitate, probabil ar trebui să stăm non-stop în fața calculatorului. De aceea este important să folosim resurse online care să filtreze aceste studii pentru noi (din punct de vedere al corectitudinii metodologiei și relevanței clinice) – UpToDate, Clinical Evidence, Cochrane, Evidence Updates, DynaMed, Evidence Based Medicine.
Care este endpoint-ul?
Care a fost obiectivul primar al studiului? A fost un end-point hard sau surogat? Atenție și la endpoint-urile compozite, care pot masca rezultatele slabe ale unei intervenții terapeutice asupra unui endpoint hard.
Atenție la erori sistematice și factori de confuzie
Uneori studiile nu iau în considerare toți factorii care ar putea contribui la apariția unei boli, ceea ce poate vicia rezultatul final. Aceștia sunt denumiți factori de confuzie și e posibil ca unele studii să nu îi fi luat în considerare pentru simplul motiv că la vremea realizării lor factorii respectivi nu erau cunoscuți ca factori de risc. Uneori, ajustarea rezultatelor după un anumit factor de confuzie poate schimba concluzia studiului.
O altă problemă frecvent întâlnită în designul studiilor este includerea anumitor categorii de pacienți care au deja particularități referitor la boală (ex. un studiu al supraviețuirii în pancreatita acută este derulat pe pacienți spitalizați pentru această boală – este evident că pacienții care au venit la spital și au fost internați au deja o formă mai gravă de boală, iar rezultatul nu poate fi extrapolat la toți pacienții cu pancreatită).
Care a fost mărimea efectului și puterea studiului?
Cunoscătorii de statistică medicală pot analiza și exprimarea riscului (risc absolut, risc relativ, odds ratio, hazard ratio, NNT, NNH), puterea studiului și semnificația statistică.
Take home message: Învață să citești critic studiile clinice!
Comments