Capsula endoscopică

Capsula endoscopica  (videocapsula endoscopica) este o metoda neinvaziva de diagnostic al afectiunilor tubului digestiv, care poate substitui investigatia endoscopica clasica (endoscopie digestiva superioara, colonoscopie).

Este una dintre puținele investigații fidele pentru patologia de intestin subțire, care nu paote fi vizualizat nici prin endoscopie digestivă superioară (esogastroduodenoscopie), nici prin colonoscopie. Pe scurt, este vorba despre o capsulă video de mărimea unei pastile obișnuite care se înghite pe gură, filmează și face poze pe tot traiectul digestiv (esofag, stomac, intestin subțire, colon și rect) după care se elimină prin scaun. Capsula endoscopică captează circa 2-3 imagini pe secundă și realizează un film de circa 8-10 ore, în funcție de tranzitul intestinal al pacientului. În total se efectuează câteva zeci de mii de poze care pot evidenția leziuni de până la 0.1 mm. Imaginile captate de videocapsulă sunt transmise în timp real prin unde de radiofrecvență unor senzori atașați pe pielea pacientului, la nivelul abdomenului. Față de metodele endoscopice clasice, videocapsula endoscopică prezintă dezavantajul că nu permite efectuarea de biopsie de mucoasă digestivă (necesară pentru diagnosticul de certitudine al unor leziuni suspecte), nu are valoare terapeutică și este costisitoare. În plus, examinarea imaginilor poate fi destul de laborioasă și consumatoare de timp, dat fiind volumul mare de capturi.

Cum funcționează capsula endoscopică

Înainte de începerea investigației se recomandă efectuarea unei radiografii abdominale simple, care să excludă prezența unei perforații digestive cu pneumoperitoneu (caz în care capsula ar putea ieși din lumenul digestiv și ar necesita extracție chiurgicală). Videocapsula este prevăzută cu una sau două camere foto miniaturale, o baterie și  sursă de iluminat.

Ca orice altă pastilă, capsula este înghițită de pacient cu un pahar cu apă, moment în care va intra pe traiectul digestiv – esofag, stomac, duoden, jejun, ileon, colon și în final rect. Pe parcursul traversării segmentelor tubului digestiv, capsula va capta câte 2-3 imagini/secundă pe care le va transmite unui receptor extern, atașat pe abdomenul pacientului. Cele 8-10 ore de imagini succesive la distanțe milimetrice sunt de o calitate foarte bună și pot fi ulterior descărcate pe cumputer într-un program software special pentru a putea fi analizate în detaliu. Capsula este eliminată prin scaun după 12-48 ore. Absența eliminării capsulei după 48 ore ridică suspiciunea unei stenoze digestive care împiedică trecerea capsulei dincolo de strictură și care va necesita extracția endoscopică (dacă zona este abordabilă endoscopic) sau chirurgicală (intervenția chirurgicală fiind oricum indicată  pentru rezolvarea stenozei).

Există și capsule speciale pentru esofag (pacientul trebuie să stea în poziție culcată pentru ca timpul de tranzit prin esofag să fie suficient prelungit), colon (prevăzută cu 2 camere, care captează atât anterograd cât și retrograd, iar funcția de fotografiere se activează la circa 1.5-2 ore de la ingestie, atunci când ajunge la nivelul colonului) și pentru intestinul subțire (care captează la o rată de 2 imagini/secundă).

Care sunt avantajele capsulei endoscopice

Capsula endoscopică este o investigație neinvazivă și nedureroasă, nu prezintă risc de iradiere, nu depinde de performanțele tehnice ale medicului, nu prezintă riscuri (oferă siguranță și în ceea ce privește riscul de contaminare infecțioasă), nu necesită pregătire laborioasă, respectă intimitatea pacientului și oferă o acuratețe comparabilă a rezultatelor. Colonoscopia necesită o pregătire specială, este dureroasă, greu de acceptat de către pacienții pudici și se poate asocia rareori cu unele complicații (ex. perforația colonului).

Care sunt dezavantajele capsulei endoscopice

 

Nu permite biopsia de mucoasă digestivă, nu poate realiza gesturi terapeutice (polipectomie, electrocoagulare, bandare sau ligatură de varice esofagiene), are un cost ridicat (circa 500 euro), iar rezultatele pot fi interferate în cazul unui tranzit intestinal prea rapid.

Indicații ale investigării tubului digestiv cu videocapsulă endoscopică

Capsula endoscopică poate evidenția orice leziune intraluminală în tubul digestiv, putând fi utilă în diagnosticul varicelor esofagiene, sindromului Barret, ulcerului gastroduodenal, polipilor colonici, diverticulilor intestinali, bolilor inflamatorii intestinale (boală Crohn, colită ulcerativă), bolii celiace și leziunilor tumorale. Indicația majoră a capsulei endoscopice rămâne însă patologia intestinului subțire.

Principalele indicații ale capsulei endoscopice sunt:

  • identificarea cauzei unei sângerări cu origine obscură – este cazul hemoragiilor manifeste (exprimate prin hematemeză, rectoragie sau melenă) la care endoscopia digestivă superioară și colonoscopia nu au identificat o sursă de sângerare, sau a hemoragiilor oculte (depistate la pacienți cu anemie feriprivă printr-un test de hemoragii oculte în scaun) la care investigațiile endoscopice clasice nu au decelat nicio leziune cu potențial hemoragic. Cel mai adesea este vorba despre o leziune la nivelul intestinului subțire care nu poate fi vizualizată cu endoscopul – boală Crohn cu debut jejunal/ileal, neoplasm de intestin subțire, angiodisplazii, ulcerații, boală celiacă, limfom intestinal.
  • diagnosticarea esofagitei de reflux, esofagului Barret, varicelor esofagiene, ulcerului esofagian și cancerului esofagian
  • diagnosticarea afecțiunilor gastro-duodenale
  • diagnosticarea afecțiunilor intestinului subțire – pacientul care se prezintă pentru simptomatologie digestivă este întâi investigat pe tubul digestiv superior (esofag, stomac, duoden) și inferior (rect și colon până la valvula ileo-cecală) și dacă nu se identifică nicio modificare patologică, trebuie investigat și intestinul subțire. Capsula endoscopică este indicată în cazul în care rezultatele examenului baritat al intestinului subțire și al CT/IRM sunt neconcludente.
  • bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă) – utilitatea capsulei endoscopice este limitată de posibilitatea existenței unor stenoze (stricturi) care pot bloca avansarea capsulei pe tubul digestiv și de faptul că uneori aspectul macroscopic al leziunilor este insuficient pentru diagnostic (biopsia cu examenul histopatologic fiind standardul de aur pentru diagnosticul pozitiv al bolilor inflamatorii intestinale). Pentru verificarea prezenței unor stricturi se poate administra o capsulă-test, care este degradabilă în timp, și care dacă nu se elimină în scaun poate fi reperată radiologic – indicând astfel localizarea stenozei.
  • evidențierea și urmărirea polipilor intestinali și a bolilor inflamatorii intestinale (la care screeningul colonoscopic se recomandă la 6-12 luni)
  • evidențierea leziunilor ulcerative apărute ca o complicație a tratamentului cronic cu antiinflamatoare nesteroidiene (aspirină, ibuprofen, indometacin, diclofenac)
  • sindrom de malabsorbție cronic de cauză obscură
  • afecțiuni colorectale: polipoză colonică/rectală, diverticuloză colonică/rectală, ulcerații colorectale, sindrom de intestin iritabil (ca diagnostic de excludere)

Contraindicații ale videocapsulei endoscopice

  • stenoză hipertrofică de pilor sau alte stenoze de segmente digestive
  • ocluzie intestinală
  • perforații digestive
  • fistule digestive
  • prezența unui dispozitiv electromagnetic implantabil (pacemaker, defibrilator implantabil)
  • boli neurologice asociate cu tulburări de deglutiție (în această situație există posibilitatea introducerii videocapsulei direct în jejun cu ajutorul endoscopului flexibil)
  • copii sub 12 ani
  • sarcina

Pregătirea tubului digestiv înainte de explorarea cu capsula endoscopică

În ziua care precede explorarea cu capsulă endoscopică se va institui un regim predominent hidric și cu 8 ore înaintea investigației nu se mănâncă nimic (repausul digestiv se începe de obicei de la miezul nopții). După ingestia capsulei, la 2 ore se pot consuma lichide iar după 4 ore se poate relua alimentația cu preparate ușoare. Pentru o vizibilitate mai bună a leziunilor, se poate recomanda administrarea unor laxative sau efectuarea unei clisme.

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii