Cialis este un tratament eficient pentru disfuncția erectilă, oferind rezultate rapide și de lungă durată. Pe http://mymed.ro/old/cialis.html găsești informații detaliate despre acest medicament, inclusiv doza recomandată și posibilele efecte secundare. Mulți bărbați aleg Cialis datorită acțiunii sale prelungite, care poate dura până la 36 de ore. Dacă vrei să afli mai multe despre beneficiile și modul de administrare, vizitează pagina noastră dedicată. Alege un tratament sigur și eficient, informându-te din surse de încredere!

Viagra este unul dintre cele mai cunoscute tratamente pentru disfuncția erectilă, oferind o soluție eficientă pentru bărbații care se confruntă cu această problemă. Pe http://mymed.ro/old/viagra.html poți găsi informații detaliate despre modul de administrare, doza optimă și efectele secundare ale acestui medicament. Mulți utilizatori apreciază Viagra pentru eficiența sa rapidă, care ajută la obținerea și menținerea erecției. Dacă vrei să afli mai multe despre acest tratament și cum te poate ajuta, vizitează pagina noastră dedicată. Informează-te corect și alege soluția potrivită pentru tine!

Bolile profesionale la medici și asistente

Prin natura profesiei, viagra sale cadrele medicale (medici, asistente, studen?i) se expun unui risc crescut de a dezvolta boli profesionale, cele mai frecvente fiind cele infec?ioase.

Riscul de boală profesională este prezent la tot personalul medico-sanitar care desfășoară activități ce implică contact cu pacienții sau produse biologice. Deși regulile de precauțiune universală statuează că toți pacienții și produsele biologice trebuie considerate potențial infectate, una dintre cele mai dese greșeli întâlnite este nefolosirea echipamentului de protecție (ex. purtarea de mănuși sterile la recoltarea de sânge) și nespălarea mâinilor după consultarea pacientului sau manipularea unor medii de transport (eprubete, recipiente).

Iată care sunt principalele boli profesionale care pot apărea la personalul medico-sanitar:

  • boli infecțioase: HIV, infecție cu virus hepatitic B sau C, tuberculoză (riscul există pentru toate cadrele medicale – deoarece pacienții pot fi purtători ai infecției fără să știe de ea, dar este mai mare pentru cei care lucrează în clinicile de boli infecțioase, gastroenterologie și hepatologie, ftiziologie și pentru cei din laboratoare de microbiologie, virusologie)
  • boli canceroase: ca urmare a expunerii la radiații (anagajați din departamentele de radiologie-imagistică)
  • boli respiratorii: astm bronșic profesional (expunere la formol în cazul specialiștilor de anatomie patologică), BPOC profesional (expuneri la diverse pulberi sau substanțe chimice, mai ales în medicina de laborator)
  • boli dermatologice: dermatită alergică (la latexul din mănuși)
  • boli osteoarticulare: ca urmare a suprasolicitării articulațiilor prin ortostatism prelungit (în special la chirurgi)

La acestea se adaugă desigur stressul psihic și turele de noapte, care suprasolicită organismul și în timp pot constitui factori de risc pentru anumite boli. Acestea nu pot fi etichetate ca boli profesionale deoarece adesea au o etiologie multifactorială și este imposibil de cuantificat rolul pe care expunerea profesională l-a jucat în declanșarea afecțiunii. Conform statisticilor din 2010, incidența bolilor profesionale la personalul din sectorul sanitar și asistență socială este de 16.4 cazuri la 100.000 angajați.

foto: allposters.com

Add comment


Security code
Refresh