Similar bacteriilor pr?d?toare, sovaldi sale bacterioterapia fecal? este o metod? terapeutic? mai pu?in convensional? folosit? în unele infec?ii digestive.
Numită și transplant/transfuzie de fecale sau infuzie probiotică umană, bacterioterapia fecală constă în restabilirea homeostaziei colonului prin introducerea de floră bacteriană normală obțiută din fecalele unui donor sănătos. Procedura are aplicații în tratamentul colitei pseudomembranoase (cu Clostridium difficile) și colitei ulcerative.
Infecția cu Clostridium difficile este o colită apărută după administrarea prelungită de antibiotice, care distrug flora saprofită a intestinului și anulează astfel un mecanism de apărare natural împotriva colonizării cu patogeni. Clasic, colita pseudomembranoasă se tratează cu antibiotice, însă rata recurențelor este de 10-25% după antibioterapie cu metronidazol sau vancomicină. Reconstituirea florei intestinale prin administrarea exogenă de bacterii probiotice s-a dovedit benefică în tratamentul infecției recurente cu Clostridium difficile. Întrucât calea de administrare orală nu asigură un rezultat constant și predictibil al colonizării tubului digestiv inferior, s-a pus la punct procedura de administare rectală a florei fecale de la un individ sănătos. Se recoltează prin clismă o soluție fecală de la un donator sănătos, care este procesată și administrată receptorului. Deși majoritatea pacienților se refac după doar o administrare, uneori pot fi necesare până la 5-10 clisme de bacterioterapie. În ceea ce privește donatorul, cea mai bună alegere este o rudă apropiată, care să fie testată pentru un spectru larg de bacterii și paraziți. Administrarea sub formă de clismă poate fi combinată cu administrarea infuziei probiotice prin sondă nazogastică direct în intestinul subțire.
O formă particulară de bacterioterapie fecală este restabilirea autologă a florei gastrointestinale (ARGF, autologous restoration of gastrointestinal flora), care este mai sigură, mai eficientă și mai ușor de administrat. Se recoltează o probă de fecale de la pacient care este păstrată în condiții de refrigerare. Ulterior, dacă pacientul dezvoltă colită pseudomembranoasă în urma unui tratament cu antibiotice, proba este prelucrată cu ser fiziologic iar din filtratul rezultat se prepară capsule cu probiotice. Administrarea acestor capsule va reface flora intestinală a pacientului și va combate infecția cu Clostridium difficile.
Baza teoretică a bacterioterapiei fecale o constituie conceptul de interferență bacteriană: folosind bacterii nedăunătoare putem înlocui bacteriile patogene. Pe același principiu se bazează și administrarea de iaurt cu probiotice, care pot îndepărta germenii patogeni din infecțiile enterice.
Pe lângă colita pseudomembranoasă, bacterioterapia fecală mai are aplicații și în colita ulcerativă, sindromul de colon iritabil sau tulburările cronice de tranzit intestinal. Procedura a fost dezvoltată de echipa Dr. Thomas J. Borody din Sydney, Australia. Alte forme de bacterioterapie dovedite a fi eficiente sunt colonizarea nazofaringiană cu streptococi α-hemolitici comensali la copiii cu otită medie recurentă sau amigdalită recurentă, sau colonizarea cutanată cu stafilococi în infecțiile cu tulpini virulente de stafilococi. Bacterioterapia este folosită de multă vreme în medicina veterinară, un exemplu fiind prevenirea salmonelozei la pui.
Referințe: