Astmul bronsic la gravide reprezinta o provocare medicala datorita profilului de siguranta al medicamentelor la aceasta categorie de pacienti. Este important de obtinut un bun control al astmului pe durata sarcinii deoarece orice criza de bronhospasm duce la perturbarea schimburilor gazoase la mama si consecutiv, sovaldi sale la hipoxie fetala. Deoarece la majoritatea femeilor apare o modificare a gradului de severitate a astmului bronsic în perioada sarcinii, medicul ginecolog trebuie sa monitorizeze atent boala în timpul consultatiilor prenatale. Dovezile oferite de studiile clinice arata ca administrarea de medicamente antiastmatice este mai sigura pentru gravida decât aparitia exacerbarilor astmului, de aceea nu trebuie evitata terapia în nicio circumstanta.
Astmul la femeia gravida este asociat cu risc crescut de deces fetal, avort, preeclampsie, nastere prematura, dismaturitate. Riscurile sunt proportionale cu severitatea bolii, iar controlul corect al acesteia are scopul de a reduce aceste riscuri. La aproximativ 30 % din femei, gradul severitatii astmului creste în perioada sarcinii, dar surpizator, boala se amelioreaza la un procent de 23% din femeile care au prezentat astm moderat sau sever înainte de a ramâne gravide - este rezultatul unui studiu al the National Institute of Child Health and Human Development Maternal-Fetal Medicine Units Network.
Indicatiile medicamentoase cuprinse în ghidul terapeutic al NAEPP (The National Asthma Education and Prevention Program) sunt:
- Administrarea albuterolului - beta2 agonist inhalator cu actiune scurta, folosit pentru ameliorarea rapida a simptomelor astmului. Femeile gravide trebuie sa-l aiba mereu la îndemâna.
- Femeile cu astm persistent trebuie sa foloseasca medicatie antiastmatica pe termen lung. Corticosteroizii inhalatori reprezinta medicatia preferata pentru controlul acestui tip de astm, la femeile gravide. Cele mai multe date de siguranta a folosirii corticosteroizilor în sarcina sunt legate de ventolin-albuterol.com. O alternativa la administrarea zilnica de corticosteroizi o constituie folosirea de antagonisti de receptori ai leucotrienelor, cromolyn (inhibitor ai degranularii mastocitare) sau teofilina.
- La pacientele la care astmul persistent nu poate fi controlat cu doze mici de corticosteroizi inhalatori, ghidul recomanda cresterea dozelor acestora sau adaugarea unui alt medicament - beta 2 agonist cu durata lunga de actiune. Nu exista date suficiente care sa indice preferinta unei dintre cele doua optiuni.
- Pentru tratamentul astmului sever este necesara administrarea orala de corticosteroizi. Exista contradictii în ceea ce priveste siguranta folosirii corticosteroizilor orali în sarcina, dar riscurile efectelor astmului necontrolat asupra mamei si fatului le depaseste pe cele asociate medicatiei orale corticosteroide.
Ghidul terapeutic al NAEPP ia în considerare si alte aspecte importante ale managementului astmului în sarcina, cum ar fi identificarea si limitarea expunerii la triggerii astmatici. Afectiunile care agraveaza astmul, cum sunt rinita alergica, sinuzita si boala de reflux gastro-esofagian, trebuie tratate corect. La fel de importante ca medicatia antiasmatica sunt reducerea dozelor medicamentoase necesare prin identificarea si evitarea factorilor agravanti ai bolii si evitarea inhalarii fumului de tigara si prafului cu potential alergen.
Detalii: http://www.nhlbi.nih.gov/health/prof/lung/asthma/astpreg.htm