Ampicilin? - prospect
Formă de prezentare: Flacoane conţinând pulbere solubilă pentru soluţii injectabile.
Compoziţie: Un flacon conţine ampicilină sodică 250 mg şi respectiv 500 mg.
Proprietăţi: Ampicilina este un antibiotic din familia beta-lactaminelor, din grupul penicilinelor de tip A. Spectrul antibacterian natural cuprinde: specii sensibile: streptococi, pneumococi, gonococi, meningococi, leptospire, Corynebacterium diphteriae, Listeria monocytogenes, Clostridium, Fusobacterium, Escherichia coli, Proteus mirabilis, Salmonella, Shigella, Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Vibrio cholerae, Staphilococcus aureus (tulpini neproducătoare de penicilinază); specii rezistente (CMI >= 16 mcg/ml): stafilococi producători de penicilinază, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Proteus rettgeri, Providentia, Pseudomonas, Mycoplasma, Chlamydia, Ricketsia, Acinetobacter.
Farmacocinetică: După injectare i.m. a 1 g, picul seric este în jur de 15-18 mcg/ml şi este atins după aproximativ o oră. După administrare i.v., picul seric este în jur de 50 mcg/ml. La persoane cu funcţia renală normală, timpul de înjumătăţire este în medie de o oră. Difuzează în cea mai mare parte a ţesuturilor şi mediilor biologice; la doze terapeutice s-a constatat prezenţa ampicilinei în secreţiile bronşice, în sinusuri, în lichidul amniotic, în salivă, în umorile apoase, în LCR, seroase şi în urechea medie. Trece în laptele matern. Legarea de proteinele plasmatice este de ordinul a 20%. Practic nu este metabolizată în organism. Eliminarea se face în principal prin urină (75%), sub formă activă (70-80%) şi prin bilă (aprox. 20%).
Indicaţii terapeutice: Infecţii cu germeni sensibili, manifestate la nivelul aparatului respirator, infecţii ORL şi stomatologice, infecţii digestive şi biliare, renale şi urogenitale, ginecologice, infecţii ale meningelui, septicemii şi endocardite.
Contraindicaţii: Alergie la peniciline; infecţii cu virusuri din grupul herpetic, în special în mononucleoza infecţioasă (risc crescut de accidente cutanate).
Reacţii adverse: Manifestări alergice: urticarie, eozinofilie, edem Quincke, dispnee, în mod excepţional şoc anafilactic. Manifestări cutanate: erupţii maculopapuloase. Tulburări digestive: greţuri, vărsături, diaree, candidoze. Manifestări hematologice: anemie, leucopenie, trombocitopenie reversibile. Tulburări renale: nefrite interstiţiale acute. Alte manifestări: rare cazuri de enterocolită pseudomembranoasă, creşterea tranzitorie a transaminazelor serice.
Mod de administrare: Adulţi: în infecţii grave, 6-12 g/zi i.m. sau i.v., în prize la 4-6 ore. Copii: i.m. 50 mg/kg corp/zi; i.v. 100-300 mg/kg corp/zi; în funcţie de gravitatea infecţiei. Nou-născut: i.v. 100-300 mg/kg corp/zi.
În insuficienţa renală se adaptează dozele în funcţie de clearance-ul creatininei:
- ClCr 10-30 ml/min: doza de atac = doza normală (după indicații), doza de întreținere = 1/2 din doza normală (în 2 prize)
- ClCr < 10 ml/min: doza de atac = doza normală (după indicații), doza de întreținere = 1/4 din doza normală (în 2 prize)
În caz de hemodializă, trebuie administrată o doză de 500 mg la sfârşitul acesteia.
Precauţii la administrare: Apariţia oricărei manifestări alergice impune întreruperea tratamentului; risc de reacţii alergice încrucişate la asociere cu cefalosporinele. Sarcină şi alăptare.
Interacţiuni medicamentoase: Nu este recomandată asocierea cu alopurinol; pot surveni fenomene cutanate grave.
Condiţii de păstrare: Se păstrează ferit de căldură, lumină şi umiditate.