Abruptio placentae este o conditie patologica în care placenta normal inserata se separa prematur de uter, illness capsule frecvent dupa S20. Cele mai afectate sunt femeile însarcinate cu vârsta pâna în 20 de ani, respectiv dupa 35 de ani. Printre manifestarile clinice cele mai des întâlnite sunt: sângerarea vaginala, uterul sensibil si dureros, distresul fetal si CID, ale caror gravitate variaza în functie de gradul de separare a placentei.
CAUZE
Cauzele sunt necunoscute, dar numerosi factori de risc au fost asociati acestei conditii patologice: fumatul, alcoolul, drogurile, traumatismele, HTA materna, cordon ombilical scurt, fibrom retroplacentar, postamniocenteza, corioamnionita, idiopatic.
PATOGENIE
Rezultatul imediat al abruptio placentae este sângerarea în decidua basalis, retroplacentar. Se formeaza un hematom care favorizeaza în continuare separarea placentei, pâna la detasarea sa completa. Daca procesul este acut si este întrerupt aportul sangvin uteroplacentar, prognosticul este sever culminând cu decesul fatului. Daca procesul este cronic si mai putin extins au loc tulburari de crestere. În unele cazuri sângele retroplacentar poate penetra peretele subtire al uterului, ajungând în cavitatea peritoneala, fenomen cunoscut sub numele de uter Couvelaire.
SEMNE SI SIMPTOME
Severitate semnelor si simptomelor sunt direct corelate cu gradul de separare a placentei si cu cantitatea de sânge pierduta. De cele mai multe ori diagnosticul clinic se pune pe baza urmatoarelor: sângerare vaginala, dureri abdominale, sensibilitate uterina, distres fetal, contractii uterine anormale si semne de CID. Pe baza acestora s-a facut urmatoarea clasificare:
> Clasa 0: asimptomatic (diagnosticul se face retrospectiv)
> Clasa 1: usoara sensibilitate uterina
> Clasa 2: sângerari vaginale moderate, sensibilitate uterina de la moderata la severa cu posibile contractii tetanice, tahicardie materna, distres fetal, hipofibrinogemie (50-250 ml/dl)
> Clasa 3: sângerari vaginale abundente, uter foarte dureros, soc matern, coagulopatii, deces fetal.
DIAGNOSTIC PARACLINIC
> hemograma
> dozarea fibrinogenului seric (în mod normal sarcina este corelata cu un nivel crescut de fibrinogen, astfel ca orice scadere sub 200ml/dl ridica suspiciunea de o coagulopatie sau ca pacienta are un important grad de separare a placentei)
> APTT, PT
> dozarea ureei si a creatininei (hipovolemia care survine în cazul unei abruptio placentae poate afecta functia renala)
> testul Kleihauer-Betke (este un test care masoara cantitatea de hemoglobina fetala ajunsa în sângele matern)
> ecografia este foarte utila pentru depistarea unei hemoragii la femeile însarcinate, dar nu pune diagnosticul în mod direct de abrubtio placentae, ci indirect, prin depistarea sângelui, de asemenea ajuta la excluderea altor patologii, de ex placenta previa.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
> Placenta previa
> Sarcina prematura
TRATAMENT
Daca sângerarea nu ameninta viata fatului sau a mamei, atunci este recomandata odihna la pat si monitorizare permanenta. Daca sângerarea este abundenta si continua, intereventia chirurgicala este obligatorie. Pentru stabilizarea mamei si a fatului, de cele mai multe ori se practica operatia de cezariana. Aceasta din urma are avantajul abordului direct asupra uterului si vascularizatiei lui, dar operatia poate fi complicata de sângerarile masive datorita prezentei coagulopatiilor. În cazul în care sângerarirle nu se pot controla, dupa cezariana se efectueaza si histerectomie. Tocoliza este considerata o metoda de tratament controversa, datorita rapiditatii cu care poate sa produca reactii adverse. Administrarea de tocolitice necesita multa prudenta. Aceste medicamente amâna nasterea prematura cu câteva zile, de asemenea ele permit administrarea de glucocorticoizi pentru a accelera maturarea plamânilor.
COMPLICATII
> Decesul fatului, decesul mamei, complicatii care tin de tranzfuziile de sânge, histerectomia.