Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) a propus ca tem? pentru Ziua Mondial? a S?n?t??ii din 2011 combaterea rezisten?ei antimicrobiene, clinic sub motto-ul “Dac? nu lu?m m?suri azi, nu vom mai putea trata mâine!”.
OMS atrage atenţia asupra unei probeme majore şi face o invitaţie internaţională în scopul reducerii răspândirii rezistenţei antimicrobiene. Invitaţia OMS se adresează politicienilor, pacienţilor, medicilor, farmaciştilor, industriei farmaceutice, pentru a acţiona responsabil şi a-şi asuma responsabilitatea în scopul combaterii rezistenţei antimicrobiene. Trăim în epoca în care depindem de antibiotice. OMS invită la o implicare globală în scopul păstrării acestor antibiotice pentru generaţiile viitoare.
Rezistenţa antimicrobiană apare când microorganismele (bacterii, virusuri, fungi sau paraziţi) îşi modifică modul de răspuns la administrarea de antimicrobiene, făcându-le ineficiente. Rezistenţa antimicrobiană este consecinţa folosirii, în special folosirii inadecvate, a antimicrobienelor şi apare ca urmare a unor mutaţii sau achiziţii de noi gene. Când microorganismele devin rezistente la maijoritatea antimicrobienelor anterior eficiente, sunt considerate „superbugs”. Aceasta devine cea mai îngrijorătoare problemă deoarece infecţia cu aceşti supermicrobi poate fi letală, se poate răspândi şi de asemenea necesită costuri foarte mari pentru sistemele de sănătate.
Rezistenţa antimicrobiană este facilitată de folosirea neadecvată a antimicrobienelor, cum sunt administrarea de doze mai mici decât cele indicate sau întreruperea tratamentului înainte de termen. Lipsa unui sistem sanitar de calitate, prescripţiile inadecvate (folosirea inadevată şi iraţională a antibioticelor), managementul prost al infecţiilor, epuizarea mijloacelor de diagnostic, tratament şi imunizare, cercetarea şi dezvoltarea insuficiente de noi medicamente antimicrobiene favorizează dezvoltarea şi diseminarea rezistenţei antimicrobiene. Lipsa unui comitet guvernamental destinat acestei probleme, supravegherea deficitară şi lipsa mijloacelor de diagnostic, tratament sau prevenţie afectează controlul rezistenţei antimicrobiene.
Rezistenţa antimicrobiană reprezintă o problemă globală deoarece:
- infecţiile cu microorganisme rezistente nu mai pot fi tratate şi pot evolua cu deces,
- lipsa unui tratament eficient prelungeşte boala şi favorizează transmiterea infecţiei la alte persoane,
- rezistenţa antimicrobiană ameninţă revenirea la era preantibiotică,
- lipsa de răspuns a unei infecţii la antimicrobienele de primă linie necesită folosirea de medicamente mai scumpe, cu creşterea costurilor pentru societate,
- lipsa unor terapii antimicrobiene eficiente pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor va compromite succesul transplanturilor de organ, chimioterapiei anticanceroase şi intervenţiilor chirurgicale majore,
- datorită călătoriilor frecvente, microorganismele rezistente pot fi diseminate rapid între ţări sau chiar continente.
Date de rezistenţă antimicrobiană
Anual, apar aproximativ 440000 de cazuri noi de tuberculoză multidrug-rezistentă (MDR-TB), reponsabile de peste 15000 de decese. Tuberculoza extensiv rezistentă (XDR-TB , extensively drug-resistant tuberculosis) a fost raportată de către 64 de ţări.
Rezistenţa la generaţiile iniţiale de antimalarice, ca sulfadoxina-pirimetamina şi clorochina este larg răspândită în ţările în care malaria este endemică. Malaria cu Plasmodium falciparum rezistentă la artemisine este emergentă în sud-estul Asiei.
Un procent mare de infecţii nozocomiale sunt cauzate de bacterii înalt rezsitente, cum este MRSA (Staphylococcus aureus meticilin rezistent) şi VREF (enterococ rezistent la vancomicină).
Rezistenţa reprezintă o problemă în ceea ce priveşte tratamentul infecţiei HIV, ca urmare a expansiunii rapide a accesului la antiretrovirale din ultimii ani.
Ciprofloxacina este singurul antibiotic recomandat de OMS pentru managementul diareei hemoragice cauzate de Shigella, datorită răspândirii largi a rezistenţei la antibioticele anterior eficiente. Creşterea prevalenţei rezistenţei la ciprofloxacin reduce opţiunile de tratament sigur şi eficient al shigellozei, mai ales la copii.
Rezistenţa antimicrobiană a devenit o problemă serioasă şi în ceea ce priveşte tratamentul gonoreei, incluzând chiar ultima generaţie de cefalosporine. Infecţia gonococică netratată va creşte frecvenţa bolii şi a deceselor din această cauză, distrugând progresele făcute în controlul bolilor cu transmitere sexuală.
Printre unii bacili Gram negativi a apărut o nouă formă de rezistenţă – beta-lactamază NDM-1. Aceasta va transforma antibioticele foarte potente, ce reprezintă de cele mai multe ori ultima opţiune de luptă împotriva rezistenţei, în antibiotice ineficiente.
Despre Ziua Mondială a Sănătăţii
Ziua Mondială a Sănătăţii (World Health Day) se celebrează în fiecare an pe 7 aprilie, începând din 1950. Ea marchează ziua înfiinţării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la 7 aprilie 1948. OMS are sediul la Geneva şi coordonează programe de sănătate la nivel mondial. Este una dintre cele 15 agenţii de specialitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Principalele domenii de acţiune sunt: imunologie-epidemiologie, educaţia medicală şi distribuirea medicamentelor esenţiale.
Scopul Zilei Mondiale a Sănătăţii este de a atrage atenţia la nivel global asupra unei anumite teme de sănătate şi asupra unei zone prioritare de care să se ocupe OMS. În prezent, organizaţia are 193 state componente, România fiind membră încă de la înfiinţare. Această zi este folosită ca un punct de popularizare pentru programe sau proiecte de lungă durată ale OMS. Astfel, în fiecare an, se alege o temă reprezentativă cu privire la sănătatea publică la nivel mondial:
- 1995 – Eradicarea Poliomielitei
- 1996 – Oraşe mai curate pentru o viaţă mai bună
- 1997 – Emergenţa: Bolile Infecţioase
- 1998 – Maternitate în siguranţă
- 1999 – Îmbătrânirea activă face diferenţa
- 2000 – Siguranţa sângelui începe cu mine
- 2001 – Sănătatea mentală - Stop Excluderii
- 2002 – Mişcare pentru sănătate
- 2003 – Dă formă viitorului vieţii
- 2004 – Siguranţa circulaţiei
- 2005 – Fiecare mama şi fiecare copil contează
- 2006 – Împreună pentru sănătate
- 2007 – Mediu sănătos pentru copii
- 2008 – Protejând sănătatea de încalzirea globală
- 2009 – Salvăm vieţi. Pregătim spitalele pentru situaţii de urgenţă
- 2010 – Urbanizarea: o provocare pentru sanatatea publică
- 2011 – Rezistența la antimicrobiene: nu luăm măsuri azi, nu mai avem cu ce trata mâine
România figurează pe lista OMS cu 6 factori de risc majori pentru sănătatea publică, care trebuie corectaţi prin programe de către autorităţile sanitare naţionale: bolile cronice, anemia, alimentaţia defectuoasă a copiilor, obezitatea şi subnutriţia, accesul la apă şi sisteme sanitare, consumul de alcool şi tutun.
Articole despre rezistența la antibiotice
- Excesul de antibiotice
- Bacteriile prădătoare, o soluție pentru rezistența la antibiotice
- Rezistența la antibiotice