De la medicina egiptenilor pân? la medicina modern? este un drum lung, here de câteva mii de ani. Evolu?ia în medicin? a fost marcat? de câteva personalit??i ?i câteva descoperiri revolu?ionare:
- 1543: Andreas Vesalius descrie anatomia corpului uman în „De Humani Corporis Fabrica” (Structura corpului uman), după practicarea disecţiei mai multor cadavre.
- 1628: William Harvey descrie funcţia inimii şi circulaţia sângelui în „De Motu Cordis” (Despre funcţionarea inimii).
- 1675: Anton Leeuwenhoek, analizând o picătură de ploaie la microscop, descoperă „mici animăluţe” – bacteriile.
- 1714: Gabriel Farenheit descoperă termometrul cu mercur.
- 1792: Jean Dominique Larrey realizează prima ambulanţă.
- 1796: Edward Jenner pune la punct primul vaccin, împotriva variolei. El constată că persoanele care dezvoltau variola vacilor (o boală uşoară la om) erau protejate împotriva variolei (o boală fatală, care a fost actualmente eradicată la nivel mondial) şi inoculează unui băieţel de 8 ani puroi recoltat de la un pacient bolnav de variola vacilor, demonstrând efectul protector al vaccinului împotriva contactării variolei. Termenul vine de la latinescul vacca, care înseamnă vacă.
- 1816: Rene Laennec realizează primul stetoscop.
- 1827: Pierre Segalas foloseşte primul endoscop.
- 1842: Crawford Long, folosind eterul pentru prevenirea durerii la pacienţii săi, descoperă anestezia chirurgicală.
- 1847: Ignaz Semmelweis reduce semnificativ rata mortalității prin febră puerperală la proaspetele mame propunând medicilor să se spele pe mâini înainte de a asista nașterea.
- 1851: Hermann von Helmoltz realizează primul oftalmoscop.
- 1865: Joseph Lister descoperă prima soluţie antiseptică. Gregor Mendel publică legile mendeliene.
- 1882: Robert Koch izolează microorganismul responsabil pentru tuberculoză (bacilul Koch)
- 1883: Robert Koch izolează microrganismul responsabil pentru holeră, principalul eveniment epidemic al secolului al XIX-lea. În acelaşi an, Edwin Klebs descoperă agentul microorganismul responsabil de difterie.
- 1885: Louis Pasteur produce primul vaccin rabic. Tot Pasteur a elaborat și teoria infecțioasă a bolilor și a inventat, alături de Claude-Bernard, procesul de pasteurizare.
- 1890: Emil von Behring şi Shibasaburo Kitasato dezvoltă o antitoxină difterică.
- 1895: Wilhelm Conrad Roentgen descoperă razele X şi realizează prima imagine radiologică – a mâinii soţiei sale.
- 1897: Cercetătorii germani dezvoltă aspirina, un medicament cu efect analgezic şi antipiretic potent
- 1902: Biologul austriac Karl Landsteiner descoperă grupele sangvine.
- 1904: Willem Einthoven pune la punct primul electrocardiograf.
- 1904: Cercetătorii englezi William Maddock Bayliss şi Ernest H. Starling definesc hormonii ca substanţe ce acţionează ca mesageri chimici prin care organismul reglează funcţiile sistemelor.
- 1906: Cercetătorul german August von Wasserman introduce un test diagnostic pentru sifilis.
- 1907: Ross Harrison reuşeşte să cultive celule vii în afara organismului. Clemens von Pirquet introduce un test cutanat pentru tuberculoză.
- 1911: Cercetătorul german Paul Erhlich testează salversan, primul tratament eficient împotriva sifilisului (momentul naşterii chimioterapiei moderne). Casimir Funk foloseşte termenul de „vitamine” pentru substanţele al căror deficit produc boli precum scorbutul.
- 1912: Nikolai Anichkov demonstrează rolul colesterolului în boala coronariană (actualmente prima cauză de deces la nivel mondial). Elmer V. McCollum izolează vitamina A.
- 1920: Frederick Grant Banting şi Charles Best anunţă descoperirea insulinei (deşi cercetătorul român Nicolae Paulescu realizase descoperirea cu 8 luni în urmă)
- 1922: Elmer V. McCollum izolează vitamina D. George Whipple arată că extractul de ficat combate anemia indusă experimental la câini.
- 1926: Sunt descrise vitaminele B1 şi B2. Joseph Goldberger izolează o substanţă care previne pelagra.
- 1928: Alexander Fleming descoperă penicilina şi deschide astfel era antibioticelor.
- 1929: Werner Forssmann realizează prima intervenție de cateterism cardiac pe propriul corp. El este concediat pentru această propunere dar va primi premiul Nobel în 1956.
- 1931: Ernst Ruska realizează primul microscop electronic.
- 1932: Cercetătorii descoperă riboflavina (vitamina B3).
- 1935: Gerhard Domagk descoperă protonsil, prima sulfamidă folosită pentru tratamentul infecţiilor streptococice.
- 1940: Howard Florey şi Ernst Chain dezvoltă o metodă de producţie a penicilinei.
- 1944: Selman Waksman descoperă streptomicina ca agent antituberculos.
- 1947: Parke-Davis anunţă descoperirea antibioticului cloromicetină.
- 1950: Compania Pfizer anunţă descoperirea antibioticului teramicină. Sunt publicate primele articole care evidenţiază rolul etiologic al fumatului în cancerul pulmonar.
- 1951: Este documentat rolul carioprofilactic al fluorului.
- 1952: Se descoperă izoniazida, principalul agent antituberculos. Richard Doll şi Bradford Hill publică primul studiu epidemiologic care evidenţiază corelaţia între fumat şi cancerul pulmonar. Cardiologul Paul M. Zoll pune la punct primul pacemaker cardiac extern.
- 1953: James Watson şi Francis Crick descoperă structura ADN-ului. Se practică prima operaţie de by-pass stop-smoking-guru.com la Colegiul Medical Jefferson din Philadelphia. Dr. Jonas Salk testează un vaccin polio.
- 1967: Christian Barnard realizează primul transplant de cord.
- 1970: Paul Lauterbur şi Peter Mansfield descoperă IRM (imagistică prin rezonanţă magnetică).
- 1973: Godfrey Hounsfield şi Allan Cormack descoperă CT (tomografia computerizată).
- 1975: Harold Varmus şi Michael Bishop descoperă oncogenele.
- 1979: Ian Donald descoperă ecografia.
- 1979-1981: Robin Warre şi Barry Marshall izolează bacteria Helicobacter pylori de la nivelul stomacului şi o incriminează ca agent etiologic al gastritei cronice şi ulcerului gastric.
- 1980: Robert Gallo şi Luc Montagnier identifică virusul HIV ca agent etiologic al SIDA.
La aniversarea a 200 ani, NEJM oferă un timeline al celor mai importante descoperiri medicale – disponibil aici.