Sfaturi pentru prevenirea și combaterea balonării

Balonarea este unul dintre cele mai frecvente simptome digestive si consta în senzatia de distensie abdominala ca urmare a prezentei excesului de gaze intestinale.

Denumită și meteorism abdominal, balonarea se poate manifesta clinic doar ca plenitudine abdominală (senzație de prea plin), dar poate fi însoțită și de sațietate precoce, greață, inapetență sau crampe – constituind sindromul dispeptic. Producția excesivă de gaze se datorează fermentației bacteriene a carbohidraților din dietă; lactatele sunt unele dintre cele mai frecvente alimente responsabile de balonare, deoarece odată cu înaintarea în vârstă scade activitatea enzimei lactază (care este responsabilă de digestia zahărului din lapte) și lactoza ajunge să fermenteze în intestin. O altă cauză de balonare este ingestia de aer în timp ce fumezi, mesteci gumă sau vorbești la masă.

Principalele cauze de balonare sunt: obiceiuri alimentare greșite (nerespectarea orarului meselor, alimentație excesivă, mâncat rapid), consumul de băuturi sau alimente carbogazoase, sindromul de intestin iritabil, sindromul premenstrual sau unele afecțiuni digestive (gastrită, ulcer gastroduodenal, diskinezie biliară, hepatopatii, parazitoze intestinale).

Iată câteva sfaturi pentru prevenirea și combaterea balonării:

• nu mestecați gumă (odată cu mestecarea gumei se înghite și aer, în plus zaharurile din gumă pot fermenta și produce gaze)
• nu consumați băuturi carbogazoase, în special dacă au un conținut crescut în sorbitol sau fructoză, produse fast-food, prăjeli sau alimente hipercalorice
• evitați alimentele care balonează – napi, varză, varză de Bruxelles, fasole, linte, conopidă, broccoli, ceapă, ridichi, usturoi, năut, prune, smochine, curmale, suc de mere; în plus, încercați să descoperiți dacă mai există și alte alimente care vă balonează.
• reduceți cantitatea de fructoză din alimentație – miere, gem, dulceață, caramel lichid, ciocolată, sirop sau glazură de fructe, stafide.
• evitați laptele integral și brânzeturile grase; preferați iaurtul, kefirul și sana
• serviți masa pe îndelete și mâncați cât mai încet, mestecând bine alimentele pentru a ușura digestia
• renunțați la fumat (aerofagia din timpul fumatului poate fi cauză de balonare)
• evitați băuturile care conțin cofeină (cafea, ceai negru)
• preferați alimentele antibalonare: carne de pasăre, carne roșie, ananas, căpșuni, zmeură, pepene, kiwi, pomelo, mango, rodii, anghinare, mărar, pătrunjel, kefir, iaurt, chimen, busuioc, coriandru, sparanghel, salată verde.
• evitați să beți apă în timpul mesei, consumul de alimente prea reci sau prea fierbinți
• după masă, nu vă întindeți imediat în pat pentru siesta
• combateți constipația, dar nu cu suplimente de fibre, deoarece pot agrava balonarea (beți 2 litri de apă zilnic, consumați cât mai multe fructe și legume și iaurturi)
• verificați dacă balonarea nu apare ca reacție adversă la un medicament pe care îl luați
• dacă balonare apare ca parte din sindromul premenstrual, restricționați consumul de sare din alimentație în perioada dinaintea menstruației și luați suplimente de calciu
• evitați stressul deoarece provoacă contracții spastice ale intestinului și modifică peristaltica intestinală
• faceți exerciții fizice regulat
• remedii naturiste: ceai de coriandru, maghiran, ghimbir, anason, busoic, salvie, mușețel, mentă, coada șoricelului, coada calului
• cărbune medicinal (eficiența sa este discutabilă)
• respectați regimul alimentar prescris pentru afecțiunea digestivă de care suferiți (diskinezie biliară, gastrită, ulcer, sindrom de intestin iritabil)
• luați medicamente pentru digestie (espumisan, digest-duo, gasex, eucarbon)

Dacă stările de balonare sunt foarte dese și nu cedează la niciuna dintre măsurile de mai sus se recomandă să consultați medicul gastroenterolog.