Fibrele alimentare

Probabil, tadalafil nu de pu?ine ori a?i auzit despre cuvantul „fibre” ?i despre cât de benefice sunt ele pentru s?n?tatea noastr?, mai ales pentru digestie ?i inim?.

Fibrele sau substanţele de balast sunt acele porţiuni din leguminoase, grâne şi plante pe care organismul nostru nu le poate digera în totalitate. Acestea au fost clasificate în: fibre solubile în apă (pectina, mucilagii) şi fibre insolubile în apă (celuloză, hemiceluloză, lignină), ambele sunt găsite sub denumirea de fibre totale.

Multe studii au demonstrat că un aport crescut de fibre totale obţinute fie din alimente, fie din suplimente alimentare, scade riscul apariţiei bolilor cardiace. De asemenea, un regim bogat în fibre reduce riscul diabetului tip ll, iar în ultimul timp se disuctă despre probabilitatea fibrelor de a preveni cancerul colo-rectal.

Fibrele insolubile accentuează tranzitul intestinal, fiind indicate pentru tratarea constipaţiei şi pentru persoanele care au scaune neregulate sau cu sindrom de colon iritabil. Fibrele solubile scad nivelul de colesterol, se leaga de acesta la nivelul intestinului şi astfel nu îi mai permite absorbţia. Având calorii putine, fibrele pot fi incluse, cu succes, în regimul alimentar al persoanelor care doresc să piardă în greutate, dând senzaţie de plentitudine, datorită abilităţii de a absorbi apa. De exemplu,un măr este mult mai săţios decât un pahar cu suc de mere cu aceeaşi cantitate de calorii.

Fibrele obţinute din alimente se numesc fibre dietetice, iar cele din suplimentele alimetare se numesc fibre funcţionale. Institutul de medicină a stabilit raţia necesară pentru ambele tipuri de fibre.

Vârstă

Raţie

COPII

1-3 ani

19 g/zi

4-8 ani

25 g/zi

FEMEI

9-18 ani

26 g/zi

19-50 ani

25 g/zi

peste 51 ani

21 g/zi

Femei însărcinate

28 g/zi

Femei care alăptează

29 g/zi

BĂRBAŢI

9-13 ani

31 g/zi

14-50 ani

38 g/zi

peste 51 ani

30 g/zi

Surse alimentare

  • Fibre solubile: terci de ovăz sau fulgi de tărâţe, mere, citrice, căpşuni, fasole, mazăre, linte, orz, orez
  • Fibre insolubile: morcov, varză, sfeclă, conopidă

Multe persoane, însă, işi asigura raţia zilnică de fibre, din suplimente alimentare, fie ele sub forma de pastile, pulbere sau formă lichidă. Cel mai cunoscut, şi cel mai studiat supliment alimentar, este considerat germenele de psyllium. Dar, cel mai bine este să vă consultaţi medicul privitor la această hotarâre.

Deşi o cantitate crescută peste doza zilnică nu are efecte adverse fulminante, se poate, totuşi, ca fibrele, în cantităţi excesive, să producă balonare, crampe abdominale şi meteorism. În această situaţie ar putea fi de ajutor un aport crescut de lichide, peste doi litri. La copii, excesul de fibre poate împiedica absorbţia calciului, fierului, zinicului şi magneziului, producând importante dezechilibre minerale.

Pentru persoanele care fac tratament medicamentos, ar trebui sa îşi consulte medicul, pentru a evita o eventuală blocare a absorbţiei medicamentului respectiv din cauza fibrelor. Urmatoarele medicamente interacţionează cu fibrele dietetice: statinele, hidralazina, digoxin. Foarte rar, fibrele funcţionale pot să producă ocluzii intestinale.

Add comment


Security code
Refresh