Dieta nordicã - rol important în reducerea riscului bolilor cardiovasculare

Un grup de cercetatori din Danemarca a demonstrat ca dieta nordica este la fel de eficienta în mentinerea sanatatii ca cea mediteraneana, health dar se pare, si mai ieftina. În tarile scandinave, regimul alimentar cuprinde peste (somon, cod, hering, pastrav), carne de elan sau ren, potârniche, mai multe tipuri de varza, ulei de rapita si fructe de padure. Pestele, carnea de elan, ren sau potârniche sunt sarace în grasimi saturate, acestea fiind implicate în cresterea nivelului colesterolului. Uleiul de rapita este bogat în vitamina E si acizi omega 3. Pigmentii naturali din fructele de padure au proprietati antioxidante.

În anul 1960, în Finlanda (în special în partea nordica a regiunii Karelia) s-a înregistrat cea mai mare rata a mortalitatii cauzate de bolile cardiovasculare, în rândul populatiei de sex masculin. Regimul alimentar al populatiei din nordul Kareliei era bogat în grasimi lactate (unt, smântâna, lapte integral, brânza) si sarac în fructe si legume. Din cauza frecventei alarmante a bolii cardiace ischemice în Finlanda, în anul 1972 s-a pus în aplicare un proiect national, care avea scopul de a reduce factorii de risc ai bolilor cardiace si numarul deceselor cauzate de aceste afectiuni. Proiectul s-a numit "The North Karelia Project", dupa provincia la nivelul careia a fost lansat si a functionat ca un studiu pilot pentru restul tarii. Proiectul s-a întins între anii 1972 si 1977, si a fost initiat în provinciile Karelia si Kuopio din estul Finlandei. În anul 1982 a mai fost inclusa si o regiune sud-vestica, iar în 1992 a urmat Helsinki.

Factorii de risc cei mai importanti pentru bolile cardiace sunt hipertensiunea, hipercolesterolemia si fumatul. Cu toate ca factorii genetici prezinta o oarecare influenta în dezvoltarea hipertensiunii arteriale si cresterea nivelului colesterolului în sânge, aceste valori pot fi fi afectate de modificarile din dieta si stillul de viata.

Programul comunitar a fost implementat la nivelul centrelor de sanatate locala, fara angajarea unui personal auxiliar. Medicii si asistentele din aceste centre au fost instruite pentru a oferi sfaturi în ceea ce priveste întreruperea fumatului, schimbarea regimului alimentar si pentru supravegherea masurarii tensiunii arteriale si nivelelor de colesterol. Trainingul a vizat si persoanele care nu faceau parte din personalul medico-sanitar.

Pe parcursul anilor, proiectul a fost îmbunatatit cu o serie de programe si activitati:

> programe ce aveau ca scop scaderea în greutate, stoparea fumatului si cresterea accesului la legume si fructe în cantinele de serviciu

> programe televizate, în care un grup de voluntari accepta sa-sa modifice stilul de viata dupa sfaturile expertilor

> competitii de scadere a valorilor colesterolului

> eliminarea reclamelor la fumat si interzicerea acestuia în locuri publice închise. De asemenea, taxele pentru tigari au fost crescute si au fost introduse programe speciale pentru înreruperea fumatului

> proiectul a fost sprijinit de catre producatorii de alimente si supermarketuri, industria alimentara fiind bazata pe dezvoltarea de produse lactate si din carne cu continut scazut în grasimi si reducerea cantitatii de sare din ingredientele produselor

> o alta initiativa a proiectului a constat în încurajarea populatiei în cresterea fructelor de padure (zmeura, mura, afine etc), deoarece climatul finlandez era propice cresterii acestora

Efectele proiectului au fost vizibile: obiceiurile alimentare ale populatiei din nordul Kareliei si din întreaga tara au suferit schimbari majore. Regimul alimentar initial bogat în grasimi saturate si sare s-a transformat în regimul alimentar cu continutul cel mai mic de grasimi animale si sare din întreaga Europa. În anul 1972, la începerea proiectului, 80% din populatie folosea unt în alimentatie, iar la sfârsitul studiului doar una din 10 persoanel îl mai folosea, majoritatea persoanelor folosea alimente cu continut scazut în grasimi. Laptele integral a fost înlocuit cu lapte sarac în grasimi sau degresat. Nivelele colesterolului au scazut semnificativ.

Multe persoane din nordul regiunii Karelia sufereau de hipertensiune, desi nu stiau de acest lucru si nu erau tratati pentru aceasta afectiune. Aceste persoane au fost sfatuite sa scada în greutate (unde era cazul), sa reduca sarea din alimentatie si grasimile saturate. De asemenea, masurarea tensiuni arteriale si testarea nivelelor colesterolului efectuate mai frecvent au determinat scaderi importante ale valorilor tensiunii arteriale.

Prevalenta fumatorilor a scazut în populatia masculina, în special datorita cresterii procentului de barbati care nu au fumat niciodata. Prevalenta fumatului a scazut si în rândul femeilor, datorita cresterii numarului de femei care au renuntat la fumat.

Ca rezultat al proiectului s-a înregistrat un declin remarcabil al bolilor cardiovasculare si al deceselor cauzate de aceste boli atât la nivel regional, cât si la nivel national. Incidenta sindroamelor coronariene a scazut cu 75%. Rata mortalitatii a ramas crescuta în raport cu alte tari, dar cu toate acestea rezultatele au fost spectaculoase, fiind datorate reducerii factorilor de risc.

Dintre factorii de risc, reducerea nivelelor colesterolului a suferit cel mai mare impact. S-a estimat ca datorita proiectului au putu fi prevenite în jur de 3800 de decese premature în Karelia si 50000 în toata tara.

Proiectul s-a întins pe durata a peste 20 de ani, cu modificari majore în comportamentul alimentar si în stiul de viata al oamenilor. Acest proiect a dovedit ca educatia sanitara publica poate reduce semnificativ bolile legate de stilul de viata, în special bolile cardiovasculare, dar si cancerul. El ramâne un model pentru proiectele similare din întreaga lume si demonstreaza importanta combinarii politicii cu educatia publica în scopul demonstrarii rolului vital pe care îl au dieta si stilul de viata în mentinerea sanatatii.

3 mai 2009

Bibliografie: Finland - a case study in healthy eating, by Sirpa Seppanen, Cadriovascular risck factor changes in Finland, 1972-1997, Erkki Vartiainen, Pekka Jousilahti, Georg Alfthan, Jouko Sundvall, Pirjo Pietinen and Pekka Puska

Add comment


Security code
Refresh