Punctia arteriala este o procedura medicala care consta în introducerea unui ac într-o artera în vederea recoltarii de sânge arterial (pentru determinarea gazelor sangvine arteriale), administrarii de medicamente intraarterial, efectuarii arteriografiei sau monitorizarii invazive continue a tensiunii arteriale si gazometriei.
Cel mai adesea, puncția arterială este necesară pentru recoltarea de sânge pentru dozarea gazelor sangvine, la pacienții cu tulburări respiratorii și metabolice. Gazometria arterială măsoară pH-ul sangvin, presiunea parţială a O2 (PaO2), presiunea parţială a CO2 (PaCO2), saturația arterială în oxigen (SaO2), concentrația de bicarbonat (HCO3) şi excesul de baze (BE). Acești parametri evaluează echilibrul acido-bazic și funcția respiratorie a pacientului, atât în scop diagnostic cât și pentru urmărirea evoluției sub tratament. De obicei, analizoarele folosite pentru gazometria arterială măsoară și nivelul glicemiei, bilirubinei, lactatului și electroliților.
Puncția arterială pentru dozarea gazelor sangvine se face cel mai frecvent la nivelul arterei radiale. Înaintea efectuării puncției radiale trebuie evaluată circulația de la nivelul mâinii prin testul Allen, pentru a ne asigura de patența arterei ulnare în cazul unei tromboze de arteră radială. Artera radială este locul preferat pentru puncția arterială pentru că este accesibilă, situată destul de superficial, nu este adiacentă unor vene mari și prezintă circulație de supleere prin arcada palmară. Atunci când testul Allen este negativ se folosește artera brahială. Fiind mult mai dificil de accesat, artera femurală este folosită rareori, în stările de șoc hipovolemic sau cardiogen, când pulsul periferic este foarte slab perceptibil. Tehnica puncției radiale constă în poziționarea pumnului în hiperextensie pe antebraț, palparea arterei și a reperelor osteotendinoase, introducerea actului sub un unghi de 45 grade până la apariția sângelui în seringă, recoltarea unui volum de 2-3 ml de sânge arterial, retragerea acului și aplicarea de presiune local pentru 5-10 minute (până la 15 minute dacă pacientul prezintă tulburări de coagulare sau se află sub tratament anticoagulant). După puncție, pacientul trebuie urmărit pentru prezența de complicații: sângerare, hematom, tromboză cu ischemie distală. Deoarece procedura este prost tolerată de copii (iar reacția acestora – agitație, modificarea respirației – poate afecta valorile gazelor arteriale), la populația pediatrică gazometria se poate face și din sânge capilar.
Valorile normale pentru gazometria arterială sunt: pH 7.35-7.45, PaO2 75-100 mmHg, PaCO2 35-45 mmHg, HCO3 22-26 mmol/l, BE între -2 și +2 mmol/l. Contaminarea probei de sânge cu aer din încăpere poate duce la valori fals modificate: CO2 scăzut, O2 crescut și pH crescut. Întârzierea analizei (peste 15 minute) fără răcirea probei poate duce la valori scăzute ale oxigenului și crescute ale dioxidului de carbon, ca urmare a continuării respirației celulare.
Pentru procedurile de angiografie și angioplastie accesul arterial se face la nivelul arterei femurale sau radiale. Pentru cateterizarea arterială în vederea monitorizării invazive (sângerânde) a tensiunii și gazometriei se folosește frecvent artera radială (un slideshow despre canularea arterei radiale este disponibil pe Medscape).
Video: Arterial Puncture for Blood Gas Analysis, NEJM.