De-a lungul timpului cercet?torii au încercat s? stabileasc? o rela?ie între frecven?a crescut? a unor afec?iuni la anumite categorii de popula?ie ?i caracteristicile respectivelor categorii. Dacă relaţiile de cauzalitate între factorii exogeni şi potenţialul lor de a produce anumite boli (exemplu: fumat – bronşită cronică) sunt bine dovedite, riscul dezvoltării unei afecţiuni ca urmare a prezenţei sau absenţei unor factori endogeni a fost mai puţin studiat.
Cercetătorii şi epidemologii au ajuns la concluzia că există corelaţii între grupele sangvine şi riscul de apariţie a unor boli. Astfel, s-a observat că persoanele care au grupa sangvină O (I) dezvoltă frecventă boală ulceroasă şi boli inflamatorii (artrită), grupa A (II) boli cardiovasculare şi neoplazice, grupa B (III) boli endocrine şi autoimune şi grupa AB (IV) preponderent boli infecţioase şi canceroase.
Grupa sangvină 0
Cei cu grupa 0 au un tract digestiv viguros, dar cu aciditate crescută, iar sistemul lor imunitar este hiperactiv. Sunt destul de sensibili la schimbarea bioritmului. Particularităţile metabolice ale acestor indivizi predispun la consumul constant sau exagerat de alcool (alcoolism).
Persoanele cu grupă 0 prezintă risc crescut faţă de populaţia generală de a dezvolta afecţiuni ale tractului digestiv – ulcer (gastric sau duodenal), colecistită, hepatită, boli inflamatorii intestinale (colite), afecţiuni inflamatorii – reumatism articular, artrită, afecţiuni cardiace, carenţe vitaminice (de complex B sau vitamină K), alergii şi tulburări endocrine (în special tireopatii).
Grupa sangvină A
Persoanele cu grupa sangvină A (I) au un sistem imunitar sensibil şi prezintă factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare severe şi diabetului. Există tendinţa spre tulburări psihice (frecvent depresie). Oncologii consideră că este grupa cea mai sensibilă la dezvoltarea afecţiunilor de tip canceros.
Grupa sangvină B
Indivizii de grup sangvin B au un sistem imunitar puternic, dar au şi o predispoziţie semnificativă pentru boli autoimune. Ei prezintă o tendinţă puternică spre oboseală cronică sau cedări ale sistemului endocrin (diabet). Posedă un sistem nervos foarte echilibrat şi un tract digestiv tolerant.
Grupa sangvină AB
Cei din grupa AB au un sistem imunitar hipertolerant, fiind rezistenţi la acţiunea agenţilor microbieni. Problemele medicale apar pe fondul acţiunii unor factori endogeni, faţă de care organismul nu mai este atât de bine protejat: stressul şi carcinogeneza. Tractul lor digestiv este extrem de sensibil. Indivizii de grup AB pot avea şi tulburări hematologice şi metabolice.
Grupele de sânge și predispoziția la cancer
Cercetările recente din oncobiologie au evidenţiat faptul că există o relaţie între grupele sangvine şi predispoziţia de a face o anumită formă de cancer.
Pentru grupa 0 există un risc crescut de cancer de col uterin, de rect, de piele şi de retină, la femei şi de cancere cerebrale, la bărbaţi (Danielle F. Shelton, University of Manchester).
Grupa A este considerată destul de vulnerabilă la apariţia mai multor tipuri de cancere, în principal digestive şi pulmonare.
Cei din grupa B sunt cei mai puţin expuşi bolilor canceroase (studiu al oncobiologilor britanici); ei prezintă rezistenţă la majoritatea formelor de cancer pulmonar, endocrin sau cerebral. Pot dezvolta tumori osoase, tumori de ţesut conjunctiv sau tumori pancreatice.
Pentru grupa AB s-a observat o incidenţă crescută a cancerelor endocrine (în special tiroidiene).