Testul bezelei (marshmallow experiment)

Testul bezelei (marshmallow experiment) este un experiment realizat în 1972 la Universitatea din Stanford de c?tre psihologul Walter Mischel ?i care testeaz? capacitatea de autocontrol prin amânarea recompensei (deferred gratification). Experimentul a inclus copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 6 ani, care au fost așezați singuri la o masă pe care li s-a oferit o bezea. Copiilor li s-a spus că bezeaua este a lor și că au 2 opțiuni: fie o pot mânca imediat, fie pot aștepta 15 minute să primească încă o bezea, dacă nu o mănâncă pe prima. Unii copii fie au mâncat imediat bezeaua, fie au rezistat doar câteva minute după care au mâncat bezeaua, fie au încercat să trișeze ciupind câte o bucățică sau lingând desertul, în timp ce alții au reușit să se abțină până la dublarea desertului. Studiile au arătat că această capacitate de a rezista tentației pentru o recompensă mai mare s-a corelat mai târziu cu un succes mai mare în viață și reușită la examene (SAT-urile americane la absolvirea liceului). Un studiu publicat în Proceeding of the National Academy of Sciences a arătat că există chiar modificări neurofuncționale (în cortexul prefrontal, striatul ventral) la cei care dau dovadă de răbdare și își controlează impulsurile pentru obținerea unei recompense mai bune.

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii