Repolarizarea precoce este o variant? normal?, malady nepatologic? a EKG-ului caracterizat? prin supradenivelarea segmentului ST în mai multe deriva?ii, în special în precordialele stângi.
Ea apare la circa 2-5% din populația generală, mai frecvent la bărbați tineri, hipervagali, sportivi. Cauza este considerată a fi o variantă genetică a canalelor de potasiu de la nivelul miocardului. Importanța cunoașterii acestei entități derivă din faptul că mimează expresia EKG a unui infarct miocardic, astfel că dacă un pacient cu repolarizare precoce se prezintă cu durere în piept (generată de un spasm esofagian sau de o nevralgie intercostală) ar putea fi diagnosticat și tratat pentru sindrom coronarian acut. Supradenivelarea ST din repolarizarea precoce se normalizează la efort fizic și administrarea de isoproterenol. Ultimele cercetări arată că sindromul de repolarizare precoce nu este o condiție complet benignă, ea fiind corelată cu sindrom Brugada, sindrom de QT lung și aritmii ventriculare maligne (diferențele EKG între cele 3 entități sunt prezentate aici).
Manifestările EKG ale sindromului de repolarizare precoce (prezența undei J, scurtarea ST cu tendința la supradenivelare, unde T înalte, cu raport ST/T sub 0.25) pot fi confundate cu un sindrom coronarian acut, atunci când un pacient se prezintă cu durere toracică anterioară. Cum indicația de revascularizare este pusă adesea pe manifestări clinice și EKG (markerii nu pot fi folosiți deoarce fie pacientul s-a prezentat precoce fie sunt în lucru la laborator), pacienții cu repolarizare precoce care manifestă la un moment dat o durere în piept de cauză non-cardiacă pot fi ușor etichetați cu infarct miocardic acut. Tratamentul de reperfuzie (tromboliză, angioplastie coronariană) nu face rău, însă expune pacientul la riscuri inutile. În orice caz, nu este o eroare medicală dacă se inițiază terapia de revascularizare la un pacient care îndeplinește criteriile electrice și clinice de infarct. Este mult mai grav dacă se temporizează intervenția terapeutică într-un infarct doar pe baza suspiciunii că ar putea fi repolarizare precoce. Elementele care ne ajută în discriminarea unei repolarizări precoce de un sindrom coronarian acut sunt: tabloul clinic (durerea nu are caracter anginos tipic, nu este foarte severă, nu este însoțită de reacții vegetative – transpirații, grețuri, vărsături, anxietate; atenție însă la infarctele parasimpaticotone care nu au manifestări de hipercatecolaminemie!), troponinele sunt negative, ecocardiografia nu arată tulburări de cinetică parietală. Un alt element parțial util este aspectul segmentului ST, a cărui supradenivelare este concavă superior în repolarizarea precoce; totuși, ghidurile pentru STEMI nu menționează intenționat criteriul morfologic pentru a nu pierde unele diagnostice de infarct care au acest aspect al supradenivelării ST, iar revascularizarea este indicată indiferent de morfologia ST. EKG-uri anterioare ale pacientului ar putea salva situația: dacă aspectul este identic cu EKG-ul de la prezentarea actuală, este puțin probabil să aibă un eveniment coronarian acut.
Un alt diagnostic diferențial pentru sindromul de repolarizare precoce la prezentarea pentru o durere toracică este pericardita acută, care însă asociază pe lângă supradenivelarea ST (concavă superior, difuză, fără corespondență cu un anume teritoriu coronarian și fără modificări reciproce) și subdenivelarea PQ și hipovoltaj difuz; în plus, o anamneză atentă poate evidenția caracterele durerii pericardice (se exacerbează la inspir profund, tuse și decubit dorsal, are caracter opresiv, rareori constrictiv). Tromboliza accidentală în pericardită poate avea ca efect advers sângerare în spațiul pericardic.
Referințe: ST-Segment Elevation in Conditions Other Than Acute Myocardial Infarction