Pe lâng? perturbarea ritmului cronobiologic, ed tulbur?ri tranzitorii de somn ?i oboseal? timp de câteva zile, schimbarea orei cre?te riscul de infarct miocardic, conform unui studiu derulat la Institutul Karolinska (Suedia) ?i publicat în NEJM.
Astfel, riscul de infact a fost crescut cu 5-10% în următoarele 3 zile după trecerea la ora de vară și timp de 1 zi după trecerea la ora de iarnă. Tranziția din primăvară are un impact mai mare asupra ratei de infarct la femei, iar cea din toamnă la bărbați. Efectul schimbării orei a fost mai pronunțat la persoanele sub 65 ani decât la vârstnici.
Explicația cea mai plauzibilă constă în efectul deprivării de somn asupra sănătății cardiovasculare, odihnă insuficientă crescând activitatea simpatică și nivelul citokinelor proinflamatorii. În plus, riscul de infarct este mai mare în ziua de luni și pentru că ne trezim devreme (durata somnului fiind mai mică decât în zilele de weekend), începe o nouă săptămână de lucru și crește gradul de activitate.
Majoritatea persoanelor se adaptează rapid la modificarea orei, însă nu toți își pot ajusta ceasul biologic lafel de ușor. Alături de cardiaci, și cei care suferă de depresie sunt vulnerabili de a suferi o agravare a bolii de care suferă în primele zile după schimbarea orei – un studiu din 2008 a arătat o creștere a riscului de suicid în primele săptămâni după trecerea la ora de vară decât în restul anului. Alte efecte negative ale schimbării orei sunt scăderea puterii de muncă, tulburări de concentrare, memorie și somn.
În România, ceasul se dă înainte cu o oră în ultima duminică din martie (trecerea la ora de vară) și cu o oră înapoi în ultima duminică din noiembrie (trecerea la ora de iarnă). Rusia a anunțat renunțarea la acest sistem din toamna 2011, motivând decizia prin aceea că schimbarea orei de 2 ori pe an este nocivă pentru sănătate.
O hartă a țărilor care folosesc ora de vară, a celor care au folosit dar au renunțat la ea și a celor care nu au folosit niciodată acest sistem este disponibilă aici.