Sarea – un adversar actual pentru sănătatea publică

Sarea este cel mai vechi condiment folosit de om în alimenta?ie ?i totodat? cel mai actual adversar al omului modern. Fără îndoială că bolile cardiovasculare şi în particular hipertensiunea arterială sunt probleme majore de sănătate publică mondială, de aceea este necesar ca atât medicii, cât şi pacienţii, să conştientizeze efectele nocive ale excesului de clorură de sodiu asupra aparatului cardiovascular. Dieta hipo- sau desodată este cea mai importantă modificare în stilul de viaţă pe care o poate adopta un pacient cu patologie cardiovasculară. Statisticile arată însă că doar 1/3 dintre pacienţii cardiaci urmează această recomandare de regim. Totodată, 1/3 din pacienţii hipertensivi pot atribui creşterea valorilor tensionale consumului exagerat de sare, iar 10-15% dintre evenimentele cardiovasculare (infact miocardic, atac vascular cerebral) se datorează nerespectării regimului desodat.

„Există foarte multă sare ascunsă în alimentele procesate, de care populaţia nu ştie” (Carolyn M. Reilly, cercetător)

Sarea este foarte bine apreciată în industria alimentară, deoarece prelungeşte termenul de valabilitate al produselor şi înlătură amărăciunea alimentelor. Gustul sărat este o plăcere atât de mare de care nu ne dăm seama decât dacă am fi nevoiţi să urmăm un regim desodat. Adesea adăugăm sare în mâncare pentru a o face mai gustoasă, fără a ne gândi la efectele nocive ale excesului sodic asupra aparatului cardiovascular. Banala sare pentru o persoană sănătoasă este însă un mare rău pentru pacientul cardiac.

Sarea nu trebuie însă considerată un rău absolut. Ea are importante roluri în organism:

  • sodiul (Na) şi clorul (Cl) sunt principalii ioni extracelulari, participând la menţinerea echilibrului electrolitic
  • reglează transportul nutrienţilor (aminoacizii şi glucoza se absorb printr-un mecanism care implică prezenţa Na)
  • intervine în reglarea volemiei şi a tensiunii arteriale
  • menţine potenţialul electric transmembranar

SAREA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

Legătura dintre aportul de sare şi patologia cardiovasculară a pornit de la observaţia că locuitorii din triburile africane, care consumă sub 1g sare/zi, au o prevalenţă foarte scăzută a hipertensiunii arteriale. Pentru comparaţie, vesticii şi americanii consumă până la 10g sare/zi, iar japonezii chiar 15g/zi. Astfel, au fost derulate mai multe studii ample (INTERSALT a cuprins 10.000 subiecţi), care au durat mai mulţi ani şi care au confirmat această relaţie cauzală: excesul de sare poate promova apariţia bolilor cardiovasculare. Au urmat apoi cercetări cu privire la efectul scăderii conţinutului de sare din alimentaţie asupra tensiunii arteriale, rezultatele fiind conform aşteptărilor: regimul hiposodat duce la scăderea valorilor tensionale. Limitarea aportului de sare asigură şi un control mai bun al tensiunii arteriale la pacienţii hipertensivi, cu reducerea consecutivă a riscului de evenimente cardiovasculare. Dieta hiposodată este foarte eficientă la persoanele de rasă neagră, la vârstici şi la cei cu sindrom metabolic – grupe populaţionale reunite în categoria „sensibile la sare”; explicaţia constă în particularităţile genetice legate de sistemul renină-angiotensină-aldosteron. Sensibilitatea la sare este legată şi de ceilaţi componenţi alimentari, lucru evidenţiat de dietele DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension).

SURSE ALIMENTARE DE SARE

Statisticile arată că cele mai mari cantităţi de sare sunt introduse în alimente prin procesele de procesare şi tratare. Adăugarea sării de bucătărie la mâncarea gătită este în mai mică măsură responsabilă de excesul sodat. Atât populaţia generală, cât mai ales pacienţii cardiaci trebuie să selecteze cu mare atenţie alimentele procesate, pentru că beneficiul consumului de produse cu cantităţi mici de sare este foarte mare. Nu trebuie neglijată nici sarea folosită la gătit, care trebuie evitată pe cât posibil (cu păstrarea unui gust acceptabil pentru a ne asigura că alimentele vor putea fi consumate). În cazurile severe de insuficienţă cardiacă sau hipertensiune arterială, pacienţii au interzis total la sarea de bucătărie (pe care trebuie să o înlocuiască cu alte tipuri de sare sau condimente naturale) şi trebuie să fie foarte selectivi cu alimentele din comerţ.

CONCLUZII

Reducerea aportului de sare cu 2,4g/zi scade mortalitatea generală cu 2,4% şi mortalitatea prin evenimente acute cardiovasculare cu 2,5%.

Aşadar, regimul hiposodat este important atât pentru populaţia generală, care trebuie să evite dezvoltarea unor afecţiuni cardiovasculare, cât şi pentru populaţia hipertensivă, care trebuie să îşi asigure, prin tratament farmacologic dar şi non-farmacologic, un control adecvat al valorilor tensionale. Eficienţa profilactică a reducerii consumului de sare în populaţia generală asigură o reducere semnificativă a riscului de evenimente cardiovasculare, chiar dacă influenţa asupra curbei tensionale nu este spectaculoasă. O scădere cu 1,5-2 mmHg a TA scade riscul de hipertensiune cu 17%, pe cel de infarct miocardic cu 5% şi pe cel de accident vascular cerebral cu 15% – toate acestea datorită unui gram de sare mai puţin în fiecare zi.

Reducerea consumului de sodiu trebuie să pornească din farfuria de dimineaţă, de la prânz şi seară. Multe persoane cred că dacă pun mai puţină sare în mâncare aceasta nu va mai avea gust. Analiza proprietăţilor organoleptice ale alimentelor a dovedit însă că o reducere cu 20% a cantităţii de sare adăugată la prepararea mâncării ar fi insesizabilă pentru consumatori. Nu în ultimul rând este necesară o bună informare şi educare a pacienţilor cu privire la analiza conţinutului nutriţional (inclusiv sare) al alimentelor procesate.

AHA recomandă ca persoanele sănătoase să consume mai puțin de 2300 mg sare/zi, iar persoanele cu factori de risc (obezitate, dislipidemie, rasa neagră, vârsta înaintată) sau boli cardiovasculare să nu depășeasca 1500 mg/zi.

Printre alimentele cu un conținut ridicat de sare sunt: cremwurstii, brânzeturile, cascavalul, laptele, mezelurile, dressinguri si condimente diverse, produse de fast-food, pizza.

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii