Palpita?iile sunt un simptom relativ frecvent de adresabilitate la medic. Ele sunt percepute de pacient ca o con?tientizare dezagreabil? a b?t?ilor inimii, no rx fiind legat? fie de cre?terea contractilit??ii cardiace, fie de modificarea ritmului sau a frecven?ei cardiace.
Palpitaţiile pot fi resimţite în diferite moduri:
- bătăi rapide, regulate sau neregulate
- pulsaţii precordiale sau la baza gâtului
- contracţii mai puternice ale inimii
- bătăi puternice care survin pe fondul unei contractilităţi normale sau după o pauză
- perioade de oprire a inimii
- ”fâlfâituri” precordiale
Diagnostic
De cele mai multe ori, diagnosticul palpitaţiilor este unul retrospectiv, pe baza descrierii lor de către pacient. Obiectivarea palpitaţiilor şi identificarea cauzei se poate face fie prin înregistrare EKG în timpul unui acces, fie prin monitorizare Holter EKG. În analiza palpitaţiilor medicul trebuie să afle modul cum au debutat şi cum au dispărut (brusc, insidios, cu sau fără medicamente), ce durată au avut (accese scurte sau lungi) şi dacă au avut fenomene însoţitoare (sincopă, criză poliurică, dispnee, dureri precordiale, ameţeli, anxietate).
Cauze
Mecanismul de producere a palpitaţiilor este reprezentat de modificarea contractilităţii, a ritmului sau a frecvenţei cardiace. Modificarea acestor parametri poate apărea însă în cadrul unor afecţiuni cardiace sau extracardiace.
i) Cauze cardiace de palpitaţii:
- tulburări de ritm cardiac: extrasistole supraventriculare sau ventriculare, tahicardii paroxistice supraventriculare şi ventriculare, fibrilaţia atrială, tahicardia atrială multifocală, wandering pacemaker (ritm atrial rătăcitor), boala de nod sinusal (SSS – sick sinus syndrome).
- cardiopatia ischemică
- leziuni structurale cardiace: valvulopatii, defecte septale
- insuficienţa cardiacă
ii) Cauze extracardiace de palpitaţii:
- medicamente (simpatomimetice, hormoni tiroidieni, metilxantine – teofilină, aminofilină, intoxicaţie digitalică)
- efort fizic susţinut şi prelungit, stress psiho-emoţional, atacuri de panică, emoţii puternice
- boli endocrine (hipertiroidism, feocromocitom)
- consumul de toxice (ţigări, cafea, alcool, unele ceaiuri)
- anemie
- febră
- sarcina
Pentru evaluarea palpitaţiilor, pe lângă anamneza riguroasă (care să evidenţieze particularităţile semiologice ale palpitaţiilor) şi examenul clinic complet, se va efectua o înregistrare Holter (se montează în zona precordială o serie de electrozi care sunt conectaţi la un aparat ce permite înregistrarea electrocardiografică continuă) şi un test de efort EKG (pe bicicletă sau covor rulant) – pentru a vedea toleranţa pacientului la efort.
Tratament
Tratamentul palpitaţiilor constă în tratamentul bolii de bază (cardiacă sau extracardiacă), controlul aritmiilor (chimic sau electric), evitarea factorilor precipitanţi (stress, emoţii, frig, consum de cafea sau tutun), înlocuirea medicamentelor incriminate în declanşarea palpitaţiilor. Palpitaţiile pot apărea şi pe fondul unei perioade mai stresante sau în contextul unor emoţii, caz în care provoacă pacientului (adesea de sex feminin) o teamă disproporţionată în raport cu gravitatea situaţiei; în aceste cazuri nu se impune nicio atitudine terapeutică, însă trebuie excluse principalele cauze de palpitaţii (se va efectua un examen clinic complet, EKG, HLG, termometrizare).