Nebilet (nebivolol), sales comprimate 5 mg - prospect
Compoziţie
Un comprimat conţine nebivolol 5 mg sub formă de clorhidrat de nebivolol 5,45 mg şi excipienţi: polisorbat 80, hipromeloză, lactoză monohidrat, amidon de porumb, croscarmeloză sodică, celuloză microcristalină, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu.
Grupa farmacoterapeutică: blocante beta-adrenergice selective
Indicaţii terapeutice
- tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale;
- tratamentul insuficienţei cardiace cronice stabile cu disfuncţie ventriculară stângă (fracţie de ejecţie ≤ 35%) ca tratament adjuvant tratamentului cu IEC, diuretice, antagonişti de angiotensină II şi/sau glicozizi digitalici.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la nebivolol sau la oricare dintre excipienţii produsului.
Insuficienţă hepatică sau disfuncţie hepatică.
Sarcină şi alăptare.
Blocantele beta-adrenergice sunt contraindicate în: şoc cardiogen, insuficienţă cardiacă necontrolată, boală de nod sinusal, inclusiv bloc sino-atrial, bloc cardiac de gradul II sau III, bronhospasm şi astm bronşic în antecedente, feocromocitom netratat, acidoză metabolică, bradicardie ( frecvenţa cardiacă < 50 bpm), hipotensiune arterială, tulburări circulatorii periferice severe.
Precauţii
Următoarele precauţii se referă la blocantele beta-adrenergice în general.
Anestezia
Continuarea activităţii de blocare a receptorilor beta adrenergici în timpul inducţiei anestezice scade riscul aritmiilor şi a intubaţiei. Dacă această acţiune este întreruptă preoperator, tratamentul cu blocantul beta-adrenergic trebuie întrerupt cu cel puţin 24 ore înainte.
In cazul administrării anumitor anestezice care determină depimare miocardică, cum sunt ciclopropan, eter sau tricloretilenă, este necesară prudenţă. Pacientul poate fi protejat împotriva reacţiilor vagale prin administrare intravenoasă de atropină.
Interacţiuni
Următoarele interacţiuni se referă la blocantele beta-adrenergice, în general:
Blocante ale canalelor de calciu
Este necesară prudenţă în cazul administrării concomitente a blocantelor beta-adrenergice cu blocantele canalelor de calciu, de tipul verapamilului sau diltiazemului, datorită efectului lor inotrop şi dromotrop negativ. La pacienţii la care se administrează Nebilet, administrarea intravenoasă a verapamilului este contraindicată.
Antiaritmice
Este necesară prudenţă în cazul administrării concomitente a blocantelor beta-adrenergice cu antiaritmice din clasa I şi amiodaronă, deoarece pot fi potenţate efectele inotrop şi dromotrop negative ale acestora.
Clonidina
Blocantele beta-adrenergice cresc riscul de rebound al hipertensiunii arteriale după întreruperea bruscă a tratamentul cronic cu clonidină.
Digitalice
Administrarea concomitentă a glicozidelor digitalice cu blocantele beta-adrenergice poate determina creşterea timpul de conducere atrio-ventriculară. Studiile clinice cu nebivolol nu au evidenţiat nici o interacţiune. Nebivololul nu influenţează farmacocinetica digoxinei.
Insulină şi antidiabetice orale
Deşi Nebilet nu influenţează valoarea glicemiei, poate masca anumite manifestări clinice ale hipoglicemiei (palpitaţii, tahicardie).
Anestezice
Utilizarea concomitentă a blocantelor beta-adrenergice şi anestezicelor poate atenua tahicardia reflexă şi poate creşte riscul de apariţie al hipotensiunii arteriale. Anestezistul trebuie informat dacă pacientul utilizează Nebilet.
Altele
Utilizarea concomitentă a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) nu a influenţat efectul de scadere a hipertensiunii arteriale al Nebilet.
Administrarea concomitentă de cimetidină creşte concentraţia plasmatică a nebivololului, fără a influenţa efectul clinic al acestuia. Administrarea concomitentă de ranitidină nu afectează farmacocinetica nebivololului. Dacă Nebilet se administrează concomitent cu ingestia de alimente şi dacă se administrează antiacide între mese, cele două medicamente pot fi administrate concomitent.
Administrarea nebivololului în asociere cu nicardipină creşte uşor concentraţiile plasmatice ale celor două substanţe, fără a le influenţa efectul clinic. Administrarea concomitentă de alcool etilic, furosemid sau hidroclorotiazidă nu a afectat farmacocinetica nebivololului. Nebivololul nu a afectat farmacocinetica şi famacodinamia warfarinei.
Simpatomimeticele pot contracara efectul blocantelor beta-adrenergice. Agenţii beta-adrenergici pot determina apariţia activităţii alfa-adrenergice neblocate a simpatomimeticelor, cu efecte atât alfa cât şi beta-adrenergice (risc de hipertensiune arterială, bradicardie severă şi bloc atrioventricular).
Administrarea concomitentă de antidepresive triciclice, barbiturice şi fenotiazine poate potenţa efectul hipotensiv.
Deoarece metabolizarea nebivololului implică izoenzima CYP2D6, administrarea concomitentă de inhibitori ai recaptării serotoninei, dextrometorfan sau alte substanţe care sunt metabolizate în principal pe această cale, poate determina un comportament similar al acetilatorilor rapizi cu cei lenţi.
Atenţionări speciale
Următoarele atenţionări se referă la blocantele beta-adrenergice în general.
Aparat cardiovascular
În general, blocantele beta-adrenergice nu trebuie utilizate la pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă netratată, cu excepţia cazului în care starea acestora a fost stabilizată.
La pacienţii cu boală cardiacă ischemică, tratamentul cu blocante beta-adrenergice trebuie întrerupt gradat, de exemplu într-un interval de 1-2 săptămâni. Dacă este necesar, trebuie început concomitent un tratament de înlocuire, pentru a preveni agravarea anginei pectorale.
Blocantele beta-adrenergice pot determina bradicardie: dacă alura ventriculară scade sub 50-55 bătăi/min în repaus şi/sau pacientul prezintă simptome sugestive de bradicardie, doza trebuie scăzută.
Blocantele beta-adrenergice trebuie administrate cu prudenţă:
- la pacienţii cu tulburări circulatorii periferice (boală sau sindrom Raynaud, claudicaţie intermitentă) deoarece poate determina agravarea acestor afecţiuni;
- la pacienţii cu bloc atrioventricular de gradul I, datorită efectului dromotrop negativ al beta-blocantelor;
- la pacienţii cu angină Prinzmetal datorită vasoconstricţiei coronariene mediată de receptorii alfa, neblocaţi: blocantele beta-adrenergice pot creşte frecvenţa şi durata crizelor anginoase.
Metabolism/Sistem endocrin
La pacienţii diabetici, Nebilet nu influenţează valoarea glicemiei. Cu toate acestea, este necesară prudenţă la aceşti pacienţi, deoarece nebivololul poate masca manifestările clinice ale hipoglicemiei (tahicardie, palpitaţii).
Blocantele beta-adrenergice pot masca tahicardia din hipertiroidism. Intreruperea bruscă a tratamentului poate agrava manifestările clinice.
Aparat respirator
La pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă, blocantele beta-adrenergice trebuie administrate cu prudenţă, deoarece pot agrava bronhospasmul.
Altele
La pacienţii cu psoriazis în antecedente, blocantele beta-adrenergice trebuie administrate numai după o evaluare atentă.
Blocantele beta-adrenergice pot creşte hipersensibilitatea la alergeni şi pot agrava reacţiile anafilactice.
Copii şi adolescenţi
La copii şi adolescenţi, nu s-au efectuat studii. De aceea, utilizarea la copii şi adolescenţi nu este recomandată.
Sarcina şi alăptarea
La om, nu există suficiente date cu privire la administrarea Nebilet în timpul sarcinii, pentru a putea determina efectele sale potenţial negative. Studiile efectuate la animale nu au pus în evidenţă posibile efecte negative, cu excepţia celor datorate proprietăţilor farmacologice. Blocantele beta-adrenergice scad circulaţia placentară, ceea ce poate determina moartea fetală intrauterină şi naşterea prematură. În plus, pot să apară reacţii adverse (hipoglicemie şi bradicardie) la făt şi nou-născut. La nou-născut, în perioada postnatală, există un risc crescut de complicaţii cardiace şi pulmonare. De aceea, administrareaNebilet este contraindicată în timpul sarcinii.
Majoritatea blocantelor beta-adrenergice, în special cele lipofile, precum nebivololul şi metaboliţii săi activi, se excretă în laptele matern în cantităţi variabile. Deoarece nu se ştie dacă nebivololul se excretă în lapte la om, utilizarea Nebilet în timpul alăptării este contraindicată. Studiile efectuate la animale au arătat că nebivololul se excretă în laptele matern.
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nu există studii asupra influenţei Nebilet asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Studiile de farmacodinamie au arătat că Nebilet nu afectează funcţia psihomotorie. Pacienţii la care se administrează Nebilet trebuie atenţionaţi cu privire la posibilitatea apariţiei ocazionale de ameţeli sau fatigabilitate.
Doze şi mod de administrare
Hipertensiunea arterială esenţială
Doza recomandată este de 5 mg nebivolol (un comprimat Nebilet) pe zi, administrată de preferinţă, în acelaşi moment al zilei. Comprimatele pot fi administrate concomitent cu ingestia de alimente.
Efectul de scadere a tensiunii arteriale se instalează după 1-2 săptămâni de tratament. În unele cazuri, efectul optim se obţine numai după 4 săptămâni.
Tratamentul asociat cu alte antihipertensive
Beta-blocantele pot fi utilizate în monoterapie sau în asociere cu alte antihipertensive. Până în prezent, un efect antihipertensiv suplimentar s-a observat doar în cazurile în care Nebilet a fost utilizat concomitent cu hidroclorotiazida în doze de 12,5 - 25 mg.
Utilizarea la pacienţii cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală, doza iniţială recomandată este de 2,5 mg nebivolol pe zi. Dacă este necesar, doza zilnică poate fi crescută la 5 mg nebivolol.
Utilizarea la pacienţii cu insuficienţă hepatică
Datele cu privire la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau cu disfuncţie hepatică sunt limitate. De aceea, utilizarea Nebilet la aceşti pacienţi este contraindicată.
Vârstnici
La pacienţii peste 65 ani, doza iniţială recomandată este de 2,5 mg nebivolol pe zi. Dacă este necesar, doza zilnică poate fi crescută la 5 mg nebivolol. Cu toate acestea, având în vedere experienţa limitată la pacienţii peste 75 ani, este necesară prudenţă, iar aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi cu atenţie.
Insuficienţă cardiacă cronică stabilă
Tratamentul cu Nebilet trebuie iniţiat gradat, cu doze crescând după următoarea schemă terapeutică:
Doză cea mai mică recomandată de 2,5 mg nebivolol o dată pe zi, poate fi crescută în funcţie de toleranţă, la intervale de 14 zile cu câte 2,5 mg nebivolol, până la o doză de 10 mg nebivolol, administrată o dată pe zi.
Doza maximă recomandată este de 10 mg nebivolol o dată pe zi.
În special la pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă (NYHA ≥ III) şi/sau în cazul tratamentului cu doze mari de diuretice, scăderea tensiunii arteriale poate fi intensificată după administrarea primei doze de Nebilet, precum şi în cazul creşterii dozelor. Aceşti pacienţi trebuie supravegheaţi de un medic timp de aproximativ 2 ore după administrarea primei doze deNebilet, precum şi după creşterea dozelor, pentru a evita apariţia unor reacţii hipotensive necontrolate.
Copii şi adolescenţi
La copii şi adolescenţi, nu s-au efectuat studii. De aceea, utilizarea la copii şi adolescenţi nu este recomandată.
Reacţii adverse
Cele mai multe reacţii adverse sunt medii spre moderate. Cele mai frecvente evenimente adverse ( incidenţa sub 1-10% ) sunt: dureri de cap, ameteală, oboseală şi parestezie. Alte evenimente adverse, raportate de ce cel puţin 1% dintre pacienţi, sunt: diaree, constipaţie, greaţă, dispnee şi edem.
Evenimente adverse tipice antagoniştilor beta-adrenergici, raportate de mai puţin de 1% dintre pacienţii trataţi cu Nebiletsunt: bradicardie, conductivitate atrio-ventriculara încetinită/bloc atrio-ventricular, hipotensiune, insuficienţă cardiacă, (creşterea ) claudicaţiei intermitente, vedere diminuată, impotenţă, depresie, coşmaruri, dispepsie, flatulenţă, vomă, bronhospasm, erupţii.
Au mai fost raportate următoarele evenimente adverse, datorate antagoniştilor beta-adrenergici: halucinaţii, psihoze, confuzii, extremităţi reci, cianotice, fenomen Raynaud, ochi uscaţi şi toxicitate oculo-mucocutanoasă de tip practolol.
Supradozaj
Nu există date disponibile cu privire la supradozajul Nebilet. În general, pentru beta blocante se cunosc următoarele date:
Simptome
Simptomele supradozajului blocantelor beta-adrenergice sunt: bradicardie, hipotensiune arterială, bronhospasm şi insuficienţă cardiacă acută.
Tratament
În caz de supradozaj sau de hipersensibilitate, pacientul trebuie monitorizat atent şi tratat într-o unitate de terapie intensivă. Trebuie măsurată glicemia. Absorbţia oricărui rest de medicament rămas în tractul gastro-intestinal poate fi prevenită prin lavaj gastric şi administrare de cărbune activat şi de laxative. Poate fi necesară ventilaţie mecanică. Bradicardia sau reacţiile vagale excesive trebuie tratate prin administrarea de atropină sau metilatropină. Hipotensiunea arterială şi şocul trebuie tratate prin administrarea de plasmă/substituienţi de plasmă iar dacă este necesar, catecolamine. Efectul beta-blocant poate fi contracarat prin administrarea intravenoasă lentă de clorhidrat de izoprenalină, începând cu o doză de aproximativ 5 μg/minut sau dobutamină, începând cu 2,5 μg/minut, până când se obţine efectul necesar. În cazurile care nu răspund la tratament, isoprenalina poate fi administrată în asociere cu dopamina. Dacă nici în acest fel nu se obţine un răspuns, trebuie luată în considerare administrarea intravenoasă de 50-100 μg glucagon/kg. Dacă este necesar, administrarea trebuie repetată în interval de o oră cu 70 μg glucagon/kg. În cazuri extreme de bradicardie rezistentă la tratament, se poate monta un pacemaker.
Păstrare
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
Ambalaj
Cutie cu 1 blister PVC/Al a 7 comprimate. Cutie cu 2 blistere PVC/Al a câte 7 comprimate. Cutie cu 4 blistere PVC/Al a câte 7 comprimate. Cutie cu 1 blister PVC/Al a 14 comprimate. Cutie cu 2 blistere PVC/Al a câte 14 comprimate.
Producător
Berlin-Chemie AG (Menarini Group), Germania