De?i aparent înseamn? acela?i lucru, check physician insuficien?a miocardic? ?i insuficien?a cardiac? sunt 2 entit??i clinice diferite. Consecin?a este comun?: debitul cardiac nu mai este corespunz?tor necesit??ilor tisulare de oxigen ?i apare o insuficien?? circulatorie.
Pentru a înțelege de ce insuficiența miocardică este un sindrom clinic distinct, trebuie precizat că inima este o pompă musculară, dar nu un mușchi pur: în fapt, cordul conține doar 30% miocite, restul fiind format de fibroblaști, celule endoteliale, celule Purkinje, celule interstițiale, colagen, matrice extracelulară, schelet fibros.
Insuficiența cardiacă nu este sinonim cu insuficiența miocardică prin aceea că poate apărea și prin afectarea țesutului non-contractil al inimii (în boli de țesut conjunctiv, fibroză cardiacă, remodelare cardiacă, insuficiență cardiacă interstițială, cardiomiopatii infiltrative – amiloidoză, cardiomiopatii restrictive, pericardită). În plus, insuficiența cardiacă poate apărea și în contextul unei funcții de pompă normale (cu contractilitate normală), în condițiile unui necesar de oxigen crescut – este vorba despre insuficiența cardiacă cu debit crescut care se întâlnește în anemie, fistule arteriovenoase sistemice, hipertiroidism, boala Beriberi, sarcină (dar și în glomerulonefrită, boala Paget osoasă, sindrom Albright, mielom multiplu, policitemia vera, sindrom carcinoid, deficit de tiamină).
Insuficiența miocardică apare strict ca urmare a afectării (anatomice sau funcționale) a componentei musculare a cordului și este o insuficiență insuficiența cardiacă sistolică. Pe lângă cauzele uzuale de insuficiență cardiacă sistolică (ischemie cardiacă, valvulopatii, aritmii, post-infarct), insuficiența de miocard mai apare în miocardite (inflamatorii, infecțioase), după administrare de medicamente cardiotoxice și droguri, în acidoză și sepsis, boli neuromusculare, reumatice și endocrine.
foto: mușchi cardiac cu fibre musculare (roșu) și fibroblaști (verde), sursa