De?i nu exist? dovezi, sale se spune c? în trecut, medicii obi?nuiau s? guste urina pacien?ilor ?i dac? era dulce puneau diagnosticul de diabet. De la diagnosticul preponderent clinic, medicina din zilele noastre se bazeaz? mai mult pe investiga?ii decât pe partea de anamnez? ?i examen clinic.
Consultul clinic al unui bolnav rămâne însă foarte important (atât de important încât unele boli sunt diagnosticate exclusiv clinic) și permite uneori diagnosticul dintr-o privire (așa numitul blick diagnosis în germană).
Parafrazând, să vedem când putem pune un diagnostic dintr-un miros:
- respirație cu miros de mere verzi (acetonă) – cetoacidoză diabetică
- foetor hepatic la respirație – ciroză hepatică cu hipertensiune portală (mercaptanii șuntează ficatul și trec direct în circulația pulmonară)
- halenă cu miros fad dulceag – difterie
- în plăgi, abcese sau secreții: miros de varză acră – infecție cu E.coli, miros aromat – infecție cu Pseudomonas, miros de drojdie – infecție cu Candida, miros fetid – infecții cu anaerobi (Clostridii)
- miros amoniacal (de urină) al transpirației – la pacienții cu insuficiență renală cronică
- miros de migdale – intoxicație cu cianură
- miros stătut, mucegăit – infecție sub gips
- respirație cu miros fecaloid – în ocluzia intestinală cu vărsături repetate sau la pacienții cu tub nazogastric
foto: pastest.co.uk