Iată un nou set de 10 semne și simptome de alarmă:

1. Infecții recurente care se vindecă greu

La persoanele care dezvoltă infecții (respiratorii, urinare, digestive) frecvente, care evoluează pe durate lungi de timp și răspund mai greu la tratament trebuie suspectată fie o cauză locală (ex. malformații reno-urinare, supurații bronhopulmonare – bronșiectazii, diverticuloză), fie o cauză generală (afecțiuni hematologice care se manifestă cu leucopenie, tratament imunosupresor, infecție HIV, alte stări de imunodepresie). Pe lângă investigațiile specifice localizării infecției (urocultură, coprocultură, cultură din spută), se vor efectua hemoleucograma cu formulă leucocitară și serologii virale.

2. Mărirea de volum a scrotului

Mărirea de volum a scrotului nu trebuie niciodată neglijată deoarece poate fi expresia unei afecțiuni severe, care dacă nu este tratată la timp poate duce la infertilitate sau devitalizarea testiculului. Cauzele de scrot mărit de volum sunt multiple: hernie inghino-scrotală, varicocel (frecvent pe stânga), torsiune de testicul (testiculul apare ridicat față de cel de parte opusă), orhiepididimita, orhita, tumori scrotale, traumatisme scrotale, hematocel (acumularea de sânge în cavitatea vaginală a testiculului) sau spermatocel (acumularea de material seminal). Bărbații care prezintă modificări inflamatorii acute la nivelul scrotului (durere, tumefacție, roșeață, căldură) trebuie să se prezintă de urgență la urolog sau chirurg.

3. Sângerări intermenstruale

Sângerările intermenstruale reprezintă sângerările care apar între două menstruații și pot avea drept cauză: oscilații hormonale tranzitorii, administrarea de contraceptive hormonale sau anticoagulante,  contactul sexual dur, utilizarea steriletului, cancer ginecologic (de col uterin, ovarian), sarcina ectopică, boala trofoblastică gestațională – BTG (mola hidatiformă completă, mola invazivă, coriocarcinomul), vaginite, cervicite, polipi cervicali, ectropion cervical, condilomatoza cervicală (negi genitali), adenoza vaginală, fibrom uterin. Deși sângerările menstruale sunt adesea expresia unor afecțiuni benigne, ele trebuie investigate prin control ginecologic și ulterior, în funcție de recomandările medicului, printr-o hemogramă, ecografie endovaginală, colposcopie, histeroscopie, examen citologic Babeș-Papnicolau.

4. Sângerările vaginale la femeile în post-menopauză

Dacă la femeile sub 40 ani, aflate în perioada fertilă, metroragiile sunt extrem de rar cauzate de boli maligne, femeile în post-menopauză trebuie să fie mult mai atente la acest semn de alarmă: sângerările vaginale sunt adesea expresia clinică a unui cancer genital, care este curabil dacă este depistat în stadii timpurii.

5. Tulburări de vedere

Apariția bruscă a unei tulburări de vedere poate fi semnul unui accident vascular cerebral, dar poate fi expresia unor afecțiuni oftalmologice cum sunt dezlipirea de retină și glaucomul acut. În toate cazurile, este necesară prezentarea de urgență la medic. Dezlipirea de retină constă în detașarea (desprinderea) retinei de la locul inserției sale. Se manifestă prin fotopsii (apariția de imagini mici care plutesc în câmpul vizual), fosfenă unică și strălucitoare sau amputarea câmpului vizual periferic. Dacă nu se suturează retina în 24-72 ore, poate apare cecitate ireversibilă (pierderea permanentă a vederii). Deși poate apare spontan (mai frecvent la cei cu hipermetropie), boala are ca factori de risc: miopia, istoric personal de traumatisme oculare sau chirurgie oftalmologică (pentru cataractă), sau istoric familial de dezlipire de retină. Atacul de glaucom este o altă afecțiune oftalmologică care necesită tratament de urgență, deoarece se poate complica și ea cu deficit de vedere permanent; boala constă în creșterea bruscă a presiunii intraoculare și se manifestă prin durere violentă la nivelul globului ocular, ochi roși, tulburări de vedere, uneori greață și vărsături.

6. Durerea abdominală acută

Durerea severă și continuă din abdomenul acut face ca prezentarea la medic să nu fie întârziată. Clasic, abdomenul acut poate fi medical (10% cazuri) sau chirurgical (90% cazuri): apendicită acută, ulcer peptic, ulcer perforat, colecistita acută, ocluzie intestinală, pancreatita acută, torsiunea de organ, sarcina ectopică, volvulus intestinal, puseu de boală inflamatorie intestinală, diverticulita Meckel, hepatomegalia, colica renoureterală, pielonefrita acută, tabes, herpes zoster, infarct mezenteric, anevrism aortic complicat (disecant), infarct renal/splenic, cetoacidoză diabetică, uremie, porfirie acută intermitentă, infarct miocardic inferior, pneumonii/pleurezii bazale, colica saturnină, insuficiența corticosuprarenaliană acută, mezadenită, vasculite, peritonita din boli autoimune (poliartrită reumatoidă) sau metabolice. Durerea abdominală acută impune un diagnostic diferențial extins dar rapid; înaintea stabilirii deciziei de intervenție chirurgicală, se vor efectua o serie de teste de rutină (hemogramă, glicemie, profil lipidic, amilază, EKG) pentru a exclude unele cauze precum cetoacidoza diabetică sau infarctul miocardic, la care o laparotomie inutilă poate precipita decesul.

7. Tuse persistentă

Tusea persistentă este cel mai adesea urmarea unei răceli (tusea reziduală poate persista până la 2 săptămâni după vindecarea răcelii), dar poate fi și un simptom al unei afecțiuni pulmonare – astm bronșic (când este însoțită de respirație șuierătoare – wheezing, dispnee și senzație de opresiune toracică), fibroză pulmonară (când este acompaniantă de dispnee progresivă, insidioasă și fatigabilitate) sau supurații bronhopulmonare (tusea este productivă și se modifică cu poziția în cazul bronșiectaziilor apicale/bazale). Factorii de risc pentru astmul bronșic sunt obezitatea, alergiile, fumatul, consumul de contraceptive orale și boala de reflux gastroesofagian.

8. Ulcerații bucale

Aftele sunt ulcerații ale mucoasei bucale și pot fi expresia unor stări de imunodepresie (oboseală prelungită, infecții), boli autoimune (lupus eritematos sistemic, boala Behcet), deficite vitaminice (vitamina C, vitamina B12, acid folic) sau urmare a unor tratamente medicamentoase (metotrexat). Ulcerațiile bucale care nu se vindecă și sângerează sunt expresia unui cancer bucal.

9. Setea

Setea este un simptom de alarmă atunci când apare în afara perioadelor de exercițiu fizic intens sau de activitate în condiții de temperaturi crescute. Senzația constantă de sete poate fi expresia unei tulburări a centrului reglator din hipotalamus, a unei boli endocrine (diabet insipid central), a unui diabet zaharat (când este însoțită de poliurie și polachiurie nocturnă) sau a unei afecțiuni renale (nefrite cu pierdere de sare, diabet insipid nefrogen). La pacienții critici, setea este expresia șocului hipovolemic.

10. Sângerări nazale (epistaxis)

Sângerarea nazală poate fi rezultatul ștergerii frecvente a nasului (în rinite, răceli), dar poate apărea și în cazul polipilor nazali, salturilor hipertensive, diatezelor hemoragice (boala Rendu-Olser-Weber, trombopatii, coagulopatii – ex.hemofilie) sau administrării de medicamente anticoagulante.