În orice situa?ie de insuficien?? circulatorie, for sale periferia este sacrificat? în favoarea organelor vitale (cord, viagra creier). Ei bine, în sindromul de furt subclavicular se întâmpl? exact invers: mâna fur? din fluxul sangvin care ar trebui s? ajung? în mod normal la cord ?i creier.
Membrele superioare sunt irigate de artera subclavie, care pornește din trunchiul brahiocefalic (pe dreapta) și direct din aortă (pe stânga). Înainte de a se continua cu artera axilară, subclavia dă în porțiunea sa proximală 2 ramuri: artera vertebrală (care se va uni cu cea de parte opusă pentru a forma trunchiul bazilar, ce irigă creierul) și artera mamară internă (sau artera toracică internă, care este folosită în operațiile de bypass aortocoronarian).
Fenomenul de furt subclavicular apare atunci când există o stenoză a arterei subclavii înaintea emergenței arterei vertebrale/arterei mamare interne. Deoarece sângele nu poate trece dincolo de această îngustare, porțiunea distală se încarcă prin flux retrograd din artera vertebrală/artera mamară internă, ducând astfel la fenomene ischemice în teritoriul deservit de aceste ramuri.
Există așadar 2 forme de sindrom de furt subclavicular:
Furtul subclavicular-vertebral (vertebral-subclavian steal syndrome) apare în condițiile unei stenoze (de obicei prin placă de aterom, dar și în cadrul arteritei cu celule gigante sau arteritei Takayasu) a arterei subclavii înainte de emergența arterei vertebrale. În aceste condiții, încărcarea cu sânge a arterii subclaviculare distal de stenoză se face prin furt din artera vertebrală, ceea ce duce la scăderea fluxului sangvin către teritoriul cerebral posterior (irigat de sistemul vertebro-bazilar). Ca mecanism compensator, fluxul în artera vertebrală de partea opusă este crescut, pentru a asigura atât fluxul normal din artera bazilară cât și fluxul retrograd de furt din artera vertebrală afectată. În repaus fenomenul este silențios din punct de vedere clinic, dar în condiții de mobilizare a brațului artera subclavie fură mai mult sânge din artera vertebrală și pot apărea manifestări ischemice cerebrale (insuficiență vertebro-bazilară: amețeală, cefalee, AIT). Adesea furtul nu este suficient pentru nevoile brațului, ceea se se traduce prin dureri ischemice (claudicație) și puls slab. Diagnosticul se face prin ecografie Doppler, arteriografie sau angioCT. Tratamentul este chirurgical (excizia plăcii de aterom sau bypass) sau intervențional (angioplastie percutană cu stent). O situație și mai complicată este cea în care există fenomen de furt subclavicular-vertebral pe o parte iar artera vertebrală de partea opusă este stenozată/hipoplazică, ceea ce înseamnă că încărcarea subclaviei în porțiunea distală nu mai poate veni decât din sistemul carotidian, prin comunicantele posterioare și apoi prin bazilară.
Furtul subclavicular-coronarian (coronary-subclavian steal syndrome) se întâlnește la pacienții cu stenoză de subclavie la care s-a efectuat o operație de bypass aortocoronarian cu artera mamară internă. Obstrucția aterosclerotică înainte de originea arterei mamare interne face ca porțiunea distală a arterei subclavii să se încarce chiar din artera de bypass, ceea ce poate duce la ischemie miocardică prin devierea fluxului sangvin în cursul efortului membrului superior.
Există situații în care cele două sindroame de furt coexistă (o prezentare de caz din Circulation arată chiar o îmbunătățire a perfuziei miocardice în cursul efortului membrului superior).
Referințe: Subclavian Steal Syndrome, foto: radiologymri.blogspot.com