Examenul coproparazitologic

Examenul coproparazitologic reprezint? analiza parazitologic? a materiilor fecale în vederea depist?rii prezen?ei de parazi?i intestinali.

Testul este indicat pentru diagnosticarea parazitozelor intestinale și pentru monitorizarea răspunsului la tratamentul antiparazitar (la 3-4 săptămâni după finalizarea tratamentului în cazul infestării cu protozoare și la 1-2 săptămâni în cazul infestării cu helminți).

Principalii paraziți incriminați în apariția de parazitoze intestinale sunt:

  • protozoare: Giardia lamblia, Trichomonas intestinalis, Entamoeba histolytica
  • nematode: Ascaris lumbricoides (limbrici), Enterobius vermicularis (oxiuri), Trichiuris trichiura, Strongyloides stercoralis
  • cestode: Taenia spp., Hymenolepis nana și diminuta

Pentru infecția cu Giardia intestinalis, în cazul în care examenul coproparazitologic este negativ, se recomandă determinarea antigenului Giardia în materiile fecale.

Examenul coproparazitologic este recomandat persoanelor cu semne și simptome sugestive pentru o parazitoză intestinală – tulburări gastrointestinale (inapetență, greață, vărsături, eructații, flatulență, dureri și crampe abdominale, diaree, prurit perianal), tulburări neurologice, astenie, scădere în greutate (sau stagnare staturoponderală la copii), subfebră, dar și pacienților asimptomatici (purtători sănătoși) care au context epidemiologic pozitiv.

Recoltarea probei pentru examenul coproparazitologic

Examenul coproparazitologic se efectuează în condiții de regim alimentar obișnuit. Anterior recoltării, pacientul trebuie să nu fi efectuat o investigație radiologică a tractului gastrointestinal cu substanță de contrast baritată (în ultimele 24 ore) și să nu fi luat medicamente cu bismut, uleiuri minerale, tetraciclină, metamucil, magneziu, antiamoebiene, antidiareice, antiacide (în ultima săptămână).

Recoltarea se face într-un coprorecoltor (recipient steril cu volum de 30 ml, prezăvut cu lopățică/spatulă atașată de capac), vizând în special zonele de scaun cu modificări (mucus, sânge, puroi) sau cele în care se pot vizualiza direct larvele de paraziți. Se recoltează circa 5-15 g materii fecale (dacă scaunul nu este format se vor recolta 10-15 ml materii fecale). Deoarece ouăle, larvele sau chistele anumitor paraziți se elimină intermitent, este necesară repetarea examenului coproparazitologic mai multe zile la rând sau de 3 ori la interval de 2-3 zile (repetarea examenului crește valoarea predictivă negativă a testului în excluderea unei infecții parazitare intestinale). Proba de materii fecale nu trebuie contaminată cu urină, substanță de contrast (sulfat de bariu, gastrografin) sau ulei.

După recoltare, proba poate fi păstrată timp de 2-4 la temperatura camerei sau 24 ore la 2-8 grade Celsius (prin refrigerare), după care trebuie transportată neaparat la laborator.

Cum se efectuează examenul coproparazitologic

Examenul coproparazitologic începe prin analiza macroscopică a probei de materii fecale: aspect, consistență, prezența de elemente parazitare (proglote de tenie, larve de Ascaris lumbricoides sau Enterobius vermicularis). Ulterior se prepară lama cu soluție Lugol sau ser fiziologic și se realizează examinarea directă la microscop a probei în vederea detectării de chiști, ouă, trofozoiți sau larve. Pentru detectarea ouălelor de helminți (Ascaris lumbricodes, Trichuris trichiura, Taenia solium, Taenia saginatum), în special a celor cu coajă groasă, se efectuează examinarea în strat gros. Examinarea în strat gros crește probabilitatea de depistare a ouălelor, chiar și în cazul eliminării reduse a acestora în materiile fecale, deoarece presupune analiza unei cantități mai mare de materii fecale decât în cazul examinării directe.

Observații

Examenul coproparazitologic are anumite limitări în ceea ce privește diagnosticul parazitozelor intestinale:

  • în cazul oxiurazei, ouăle pot fi absente în masa fecală dar prezente în abundență în pliurile anale (se efectuează amprenta anală)
  • Ascaris lumbricoides și Fasciola hepatica depun ouă în tubul digestiv abia după 2-3 luni de la infestare
  • formele vegetative ale unor protozoare (Trichomonas intestinalis) mor dacă proba nu este prelucrată imediat în laborator sau este păstrată în condiții inadecvate

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii