Stressul este incriminat ca factori de risc pentru numeroase afec?iuni, cure între care bolile cardiovasculare, bolile inflamatorii intestinale, bolile autoimune ?i nu în ultimul rând cancerul. Persoanele stresate sunt mai vulnerabile și în fața intercurențelor infecțioase, datorită slăbirii sistemului imunitar. În plus, stressul este responsabil de o parte din eșecurile cuplurilor de a concepe, prin efectul asupra funcției endocrine și reproductive.
Stressul se acumulează lent și poate fi dificil de observat dacă nu suntem atenți la micile, dar constantele activități care îl generează.
Efectele stressului asupra sănătății
1. Sistemul nervos central
Atunci când suntem stresați, organismul își orientează energia către combaterea amenințării percepute. Este vorba despre activarea răspunsului de tip “fight or flight”, în care are loc activarea sistemului simpato-adrenergic și stimularea eliberării de adrenalină și cortizol din suprarenale. Acești hormoni de stress determină accelerarea bătăilor cardiace, creșterea tensiunii arteriale, modificarea proceselor digestive și creșterea glicemiei în sânge. Odată ce situația de criză a fost depășită, organismul revine la normal.
2. Sistemul muscular
În condiții de stress, mușchii se tensionează. Contracția musculară pentru perioade lungi de timp poate duce la cefalee, migrene și slăbiciune.
3. Aparatul respirator
Stressul poate induce dispnee (dificultate la respirație) și tahipnee (respirație rapidă), care generează alcaloză respiratorie cu atacuri de panică sau tetanie (spasmofilie).
4. Aparatul cardiovascular
Stressul acut, de moment (ex. un blocaj în trafic) duce la o creștere a frecvenței cardiace și a forței de contracție a cordului. Vasele de sânge se dilată, crescând volumul de sânge care este pompat la o contracție cardiacă. Stressul cronic este asociat cu inflamație coronariană, care poate duce în timp la apariția bolii cardiace ischemice.
5. Sistemul endocrin
Atunci când organismul este stresat, creierul trimite semnale din hipotalamus și hipofiză către glandele adrenale să producă cortizol și epinefrină – care sunt denumiți “hormonii de stress”. Sub acțiunea cortizolului și adrenalinei, ficatul produce mai multă glucoză, oferind astfel suportul energetic pentru “lupta” cu situația stresantă.
6. Aparatul digestiv
Stressul induce modificări ale apetitului (fie inapetență, fie din contră, creșterea apetitului). Evadarea în alcool, tutun și dieta dezechilibrată pot induce esofagită, reflux gastrointestinal, ulcer gastroduodenal sau tulburări de tranzit intestinal.
În condiții de stress poate apărea greață, disconfort epigastric și senzația de “fluturi în stomac”. Stressul poate afecta procesul de digestive și absorbția nutrienților, precum și tranzitul intestinal (diaree/constipație).
7. Aparatul reproducător
La bărbați, nivelul crescut de cortizol produs în condiții de stress poate afecta buna funcționare a aparatului reproducător. Stressul cronic interferă cu producția de testosteron și spermă și poate fi cauză de tulburări de dinamică sexuală.
La femei, stressul duce la absența sau întârzierea menstruației, neregularitatea ciclului menstrual sau menstre dureroase. Totodată, poate reduce libidoul.
8. Sistemul imun
Având o funcție foarte importantă, de protecție împotriva agenților străini (bacterii, virusuri, paraziți), sistemul imun este un mare consumator de energie. În condiții de stress, energia este direcționată către mușchi, cord, creier și plămâni pentru a susține reacția de “luptă”, astfel că sistemul imun este deprimat și există riscul apariției de infecții. Aceasta este explicația de ce ne putem îmbolnăvi înainte sau după un examen sau un proiect important la serviciu.
9. Alte efecte ale stressului
- agresivitatea – stressul induce o stare de furie față de sine sau față de ceilalți, care este percepută ca fiind nocivă dar nu poate fi controlată.
- apatia – reprezintă lipsa totală de interes pentru orice activitate sau pentru viitor.
- vina – atunci când apare o problemă sau o întârziere în planul propus apar sentimente de autoînvinovățire și de condamnare a celorlalți
- cefalee – datorită tensionării musculaturii cefei, gâtului și umerilor
- depresie – generată de situațiile dificile și neplăcute din care individul nu mai vede nicio ieșire
- transpirații, bufeuri de căldură
- tulburări de somn, coșmaruri
- parestezii, tulburări de sensibilitate
- indispoziție
- tulburări de concentrare și de atenție de scurtă durată
- scăderea încrederii de sine, cu sentimente de neputință, inutilitate și culpabilizare
- iritabilitate – individul stresat este foarte ușor plictisit și enervat de orice și oricine
- dezamăgire, singurătate
- îngrijorare
- extenuare