Ateroscleroza este considerat? o boal? a omului modern, prescription îns? studiul Horus arat? c? boala coronarian? aterosclerotic? exista ?i acum 3500 ani.

Imageria CT a 52 mumii egiptene a evidențiat artere conservate la 44 dintre acestea și cord la 16. Calcificările arteriale (ca marker de ateroscleroză) au fost identificate la peste jumătate dintre mumii, a căror medie de vârstă era 45 ani, față de 34.5 ani la mumiile fără dovezi de ateroscleroză. Boala coronariană aterosclerotică a fost evidențiată la 3 mumii, cel mai clar la prințesa Ahmose-Meryet-Amon, care avea boală bicoronariană și care a murit în jurul anului 1500 ÎH.

Aceste descoperiri pun sub semnul întrebării relația strânsă dintre ateroscleroză și stilul de viață modern, pentru că dieta în Egiptul Antic consta în pâine și bere produse din grâul și orzul crescute pe malurile Nilului, fructe, legume și cantități limitate de carne. Cu siguranță egiptenii nu fumau, nu mâncau grăsimi trans nesaturate (considerate cel mai periculos macronutrient privind riscul cardiovascular, NEJM 2006) și nici dulciuri rafinate. Provenind dintr-o familie nobilă, prințesa este posibil să nu fi avut dieta egiptenilor de rând, ci să fi avut acces la alimente de lux. O altă ipoteză propusă pentru explicarea aterosclerozei în Egiptul Antic este că răspunsul inflamator vascular ar putea fi consecința infecțiilor parazitare care erau frecvente în acele vremuri (similar aterosclerozei accelerate întâlnite la pacienții HIV pozitivi). Sigur că rolul factorului genetic ar putea explica existența aterosclerozei de-a lungul celor 3 milenii, însă o ultimă ipoteză teoretizată de cercetători este aceea că boala aterosclerotică are un factor de risc major pe care încă nu-l cunoaștem.

Referințe: The Curse of the Egyptian Mummy: Coronary Artery Disease?, foto: cardiobrief.org