Angina Prinzmetal (numit? ?i angin? vasospastic? sau angin? variant?) este un tip de angin? pectoral? care se produce prin spasm coronarian localizat, shop clinic ducând la o îngustare func?ional? dinamic? a arterelor coronare, prin contrac?ia fibrelor musculare netede din peretele vascular.
Acest tip e angină apare pe coronare indemne, neafectate de ateroscleroză. Este încadrată în grupa anginelor instabile, datorită riscului asociat de evenimente cardiovasculare: aritmii, IMA, moarte subită.
PATOGENIE:
Cauza producerii anginei Prinzmetal este reprezentată de vasospasmul coronarian, care duce la o scădere bruscă a aportului de oxigen miocardic şi la ischemie tranzitorie. Mecanismele luate în considerare de specialişti sunt: o disfuncţie endotelială, hiperreactivitate a musculaturii netede vasculare, eliberare scăzută de NO după stimularea colinergică, pierderea echilibrului dintre factorii coronarodilatatori şi cei coronaroconstrictori.
SEMNE si SIMPTOME:
Spre deosebire de durerea din angina stabilă, durerea din angina Prinzmetal apare în repaus (nu este corelată cu efort fizic, stress, frig, emoţii), are o intensitate mai mare şi cedează prompt la administrarea de nitroglicerină. Caracteristic durerii din angina vasospastică este apariţia acesteia în mijlocul nopţii, aproximativ la aceeaşi oră (2-3 noaptea), motiv pentru care a fost denumită şi angină cu orar fix.
EXAMEN CLINIC:
În afara crizei dureroase, examenul clinic este normal.
INVESTIGATII:
> EKG: în afara crizelor, traseul EKG arată normal sau poate evidenţia semne de ischemie cronică la pacienţii care asociază şi ateroscleroză coronariană. În timpul crizelor, pe EKG se observă supradenivelare de ST fără semne de necroză (undă Q patologică), uneori tulburări de ritm sau conducere (extrasistole ventriculare, tahicardie ventriculară, bloc AV).
> monitorizarea Holter EKG: înregistrează modificările EKG din timpul crizelor dureroase şi poate evidenţia unele episoade de ischemie silenţioasă
> proba de efort EKG: pacienţii cu angină Prinzmetal au o toleranţă bună la efort, de aceea proba este frecvent negativă. Se pot observa modificări de fază terminală (subdenivelare ST-T), de cauză ischemică.
> testul de provocare: se efectuează doar în unităţile sanitare dotate cu secţie de terapie intensivă coronariană. Se administrează doze crescânde de ergonovină (0.05, 0.1, 0.25) până la apariţia durerii anginoase. Testul este asociat cu un risc crescut de aritmii ventriculare şi este contraindicat la pacienţii cu istoric recent de IMA, AVC, HTA severă, insuficienţă cardiacă.
> testul presor la rece
DIAGNOSTIC:
> modificări EKG în criză
> test de provocare farmacodinamică însoţit de coronarografie
> excluderea celorlalte cauze de durere anginoasă
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
Se face cu celelate sindroame coronariene acute.
TRATAMENT:
> medicamentos: nitraţi (efect coronarodilatator şi spasmolitic), calciu blocante
> chirurgical: PTCA, by-pass aortocoronarian
PROGNOSTIC:
20% dintre pacienţi suferă un infarct miocardic în primul an de la diagnostic, iar la 10% dintre ei apare moartea subită. Cei care asociază şi spasm coronarian au un prognostic mai sever.