Sportivii de anduran?? prezint? o predispozi?ie spre anemie, cialis astfel c? pentru ace?tia valorile normale ale hemoglobinei sunt cu 1g/dl mai mici, iar cele ale hematocritului cu 1-3% mai reduse.

Este de fapt o pseudo-anemie, apărută prin creșterea volumului plasmatic. Orice scădere a hemoglobinei de peste 1 g/dl trebuie considerată patologică și investigată. Semne și simptome sugestive pentru anemie la atleți sunt scăderea capacității de efort și de antrenament, palpitații, puls accelerat, stare de oboseală.

Să luăm acum în discuție posibilele cauze ale anemiei sportivilor (numită și anemia de efort sau anemia alergătorilor).

Deficitul de fier

La sportivi, carența marțială poate apărea din mai multe cauze:

• dietă neadecvată – mulți sportivi adoptă o dietă bogată în carbohidrați și săracă în grăsimi, iar proteinele provin adesea din surse non-animale. Consumul redus de carne roșie presupune în același timp și un aport redus de fier.
• pierderi de fier – prin transpirație excesivă, menstruație, traumatisme
• nevoi crescute de fier – metabolismul fierului este accelerat la sportivi

Pentru a confirma că o anemie hipocromă microcitară cu anizocitoză și poikilocitoză este feriprivă sunt necesare studii privind metabolismul fierului (sideremie, feritină, capacitatea totală de legare a fierului, coeficient de saturație a transferinei).

Anemia hemolitică microangiopatică (hemoliza indusă de efort)

La fiecare pas de alergare, contactul brutal între talpă și asfalt duce la comprimarea capilarelor de la nivelul piciorului, ceea ce antrenează fragmentarea mecanică a globulelor roșii (cu apariția de schizocite pe frotiul periferic). Acest fenomen poate apărea și din cauza contracției viguroase a mușchilor. La distrugerea hematiilor contribuie și eliberarea lizolecitinei din splină, cu efect hemolitic (prin contracția capsulei splenice în vederea mobilizării sângelui de rezervă) și modificarea formei și membranei eritrocitare (din cauza hipercatecolamineiei sau acidozei).

În mod normal, această fragmentare este minimă dar la cei care aleargă distanțe și intervale de timp lungi poate apărea o anemie hemolitică microangiopatică. Dacă fragmentarea este foarte severă, parte din hemoglobina rezultată prin distrucția eritrocitelor se poate elimina prin urină – rezultând hemoglobinuria de marș (descrisă la soldați). Pentru prevenirea anemiei microangiopatice se recomandă schimbarea adidașilor cu talpă uzată, alergarea pe suprafețe de zgură și evitarea unui contact dur la pasul de alergare.

Creșterea volumului plasmatic

Ca o măsură adaptativă la necesitatea unui debitul sangvin crescut în timpul efortului, organismul atleților reține mai mult lichid în spațiul vascular – crescând astfel debitul cardiac, transpirația și fluiditatea sângelui și minimizând riscul de deshidratare. Această expandare a volumului plasmatic cu până la +30% produce însă și o diluare a hematiilor, implicit a hemoglobinei și hematocritului, creând o stare de anemie. Creșterea volumului plasmatic și implicit a volemiei este maximă în primele 24-48 ore după un antrenament, în asociere cu hiperhidratarea după efort.

Eritropoieza

O altă explicație pentru anemia sportivilor este suprimarea secreției de eritropoetină după antrenament, deși există unele studii care au arătat contrariul.