Alergii alimentare frecvente la copii

Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii (10%) decât la adulti (3%) si pot fi mult mai severe. Ele apar prin contactul proteinelor alimentare alergene cu mucoasa digestiva, diagnosis ampoule la suprafata careia se afla foarte multe celule aparitinând sistemului imunitar.

Alergiile apar mai frecvent la sugari si copiii mici, deoarece sistemul lor imunitar este în plina dezvoltare si toleranta fata de antigenele mediului înconjurator abia se defineste. Dupa contactul alergizant, organismul elibereaza o serie de mediatori chimici (cel mai important fiind histamina) care vor determina manifestari cutanate, digestive, respiratorii si cardiovasculare.

Persoanele care au un raspuns imun exagerat la antigene din mediu (inclusiv alimentare) se numesc atopice. Riscul unui copil de a dezvolta alergii alimentare este mai mare daca parintii au afectiuni alergice (astm bronsic, rinita alergica). Alergiile pot aparea atât la proteine de origine animala (carne, brânza, oua), cât si la cele de origine vegetala (soia).

Un alergen alimentar poate declansa simptome digestive (dureri abdominale, crampe, greturi, varsaturi, diaree), mucocutanate (eruptii cutanate, eczema, urticarie, conjunctivita, edem la nivelul extremitatii cefalice - buze, fata, glota), respiratorii (bronhospasm) sau cardiovasculare (hipotensiune arteriala, soc). Severitatea reactiilor alergice variaza de la manifestari usoare pâna la colaps circulator cu risc de deces. Alergia poate aparea chiar si la cantitati infime dintr-un aliment sau un aditiv alimentar.

Principalele alimente incriminate în declansarea alergiilor sunt:

  • în primele 4 luni poate aparea alergie la proteinele din laptele de vaca (se va înlocui cu lapte hipoalergen)
  • dupa 4 luni alimentele care cauzeaza cel mai frecvent alergii sunt arahidele, oul (în special albusul), crustaceele (homar, crab, crevete, rac), pestele, produsele lactate, kiwi, produsele din soia, produsele cerealiere, bananele, capsunile, ciocolata, aditivi alimentari. Diversificarea precoce a alimentatiei înainte de 4 luni creste riscul aparitiei de alergii alimentare. Diversificarea trebuie facuta treptat, prin introducerea alimentelor unul câte unul, pentru a putea identifica eventualele intolerante alimentare (daca diversificarea se face cu mai multe alimente în acelasi timp, identificarea corecta a alimentului netolerat este mult mai dificila). Stabilirea alergenului poate fi uneori o veritabila ancheta nutritionala, prin tinerea strica a evidentei alimentelor consumate.

În cazul producerii unei alergii alimentare, prima masura care trebuie luata este întreruperea administrarii alimentului incriminat. Daca manifestarile sunt usoare (eruptii cutanate) se pot administra antihistaminice la domiciliu. Copilul trebuie urmarit însa pentru cel putin 4 ore de la producerea alergiei, deoarce dupa primele 10-60 minute pot aparea manifestari mai severe. Atunci când copilul are crize asmatice, tulburari cardiovasculare sau soc anafilactic este necesara prezentarea la Departamentul de Urgente. Pentru pacientii cu antecedente alergice se recomanda sa existe o trusa de prim ajutor la domiciliu, care sa contina antihistaminice, o seringa si cantitatea de epinefrina pentru o injectie (epinefrina readuce la normal valorile tensiunii atunci când sunt scazute, relaxeaza musculatura bronsica si împiedica eliberarea suplimentara de histamina). Alergiile alimentare pot disparea cu trecerea timpului, astfel ca nu mai sunt necesare restrictii alimentare (exceptia fac alergiile la nuci si peste, care persista toata viata).

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii