Atunci când la auscultatia cardiaca se deceleaza un suflu la baza sau la vârful cordului, este important de diferentiat daca este o patologie mitrala vs. tricuspidiana, respectiv aortica vs. pulmonara.
Nu ne putem baza întotdeauna pe intensitatea maximă în focarul de auscultație, pentru că suflurile pot iradia cu intensitate similară în aria de proiecție a focarului de vecinătate.
Pentru aceste cazuri se aplică manevra Rivero-Carvalho – care constă în auscultația cordului după inspir profund și după expir profund. Suflurile cordului stâng se accentuează în apnee postexpiratorie, iar cele ale cordului drept în apnee postinspiratorie – permițând astfel diagnosticul diferențial între o insuficiență tricuspidiană și una mitrală (așa cum a fost inițial descris de cardiologul mexican Rivero-Carvallo în 1946). Explicația este simplă: în inspir returul venos către atriul drept și respectiv ventriculul drept crește, antrenând o creștere a volumului bătaie a ventriculului drept și deci o creștere a volumului de sânge regurgitat – ceea ce înseamnă un suflu mai intens de insuficiență tricuspidiană. În expir crește întoarcerea venoasă dinspre venele pulmonare spre atriul stâng, amplificându-se astfel suflurile cordului stâng.