Pe 26 aprilie 2015 s-au împlinit 29 ani de la accidentul de la Cernobîl, click în care un reactor nuclear s-a supraînc?lzit ?i a explodat ca urmare a unor teste la sistemul de alimentare electric?.
În urma exploziei au fost eliberate în aer cantități enorme de combustibil nuclear și produși de fisiune, care au fost purtate ulterior de curenții atmosferici către nordvest.
Consecințele au fost dezastruoase: atât imediate (mai mulți lucrători au murit în explozie, 100 pompieri au suferit iradiere masivă în timpul stingerii incendiului, alți 200 lucrători au fost diagnosticați cu sindrom de iradiere acută), cât și tardive (nivelul de radioactivitate la Cernobîl și zonele învecinate va continua să fie crescut timp de zeci de ani). Cele mai afectate țări de expunerea radioactivă au fost Ucraina, Rusia și Belarus. Principalii radionuclizi care au fost eliberați în timpul accidentului sunt iod radioactiv (131 I), cesiu (134 Cs, 137 Cs), stronțiu (89 Sr, 90 Sr) și plutoniu (234 Pu). Timpul de înjumătățire este de 8 zile pentru iod, 2-30 ani pentru cesiu, până la 28 ani pentru stronțiu și 24.440 ani pentru plutoniu.
Peste 200.000 muncitori și 100.000 evacuați au suferit niveluri semnificative de expunere radioactivă. 270.000 persoane din zonele învecinate contaminate au primit doze mici-medii de radiații (5-500 mSv, comparativ cu o radiografie toracică de 0.1 mSv și cu un CT toracic de 18 mSv). Rapoartele UN au arătat că accidentul de la Cernobîl a produs un exces de cancere tiroidiene la tineri, fără a putea formula concluzii cu privire la alte tipuri de cancer. În acest sens, în eventualitatea unor accidente similare (cum este cel de la centrala Fukushima din Japonia), se recomandă administrarea de suplimente de iodură de potasiu. Riscurile expunerii radioactive sunt mari în special pentru adolescenții aflați la pubertate, pentru gravide și mamele care alăptează. S-a discutat că radioactivitatea de la Cernobîl ar putea fi responsabilă și de un exces de alte forme de cancer (leucemie, cancer pulmonar, gastric, urogenital, mamar), malformații congenitale (sindrom Down, alte anomalii cromozomiale, defecte de tub neural) și tulburări psihice, însă forul Cernobîl (condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, membri ai organizației Națiunilor Unite, OMS și guvernele țărilor afectate) nu a putut identifica dovezi în acest sens.
O analiză a literaturii științifice între 1986 și 2004 publicată în Annals of the New York Academy of Sciences (Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment) a arătat că accidentul este responsabil pentru aproape 1 milion de decese în acest interval.
Referințe: 25 years after Chernobyl: lessons for Japan?, foto: AFP/science.howstuffworks.com