Cialis este un tratament eficient pentru disfuncția erectilă, oferind rezultate rapide și de lungă durată. Pe http://mymed.ro/old/cialis.html găsești informații detaliate despre acest medicament, inclusiv doza recomandată și posibilele efecte secundare. Mulți bărbați aleg Cialis datorită acțiunii sale prelungite, care poate dura până la 36 de ore. Dacă vrei să afli mai multe despre beneficiile și modul de administrare, vizitează pagina noastră dedicată. Alege un tratament sigur și eficient, informându-te din surse de încredere!

Viagra este unul dintre cele mai cunoscute tratamente pentru disfuncția erectilă, oferind o soluție eficientă pentru bărbații care se confruntă cu această problemă. Pe http://mymed.ro/old/viagra.html poți găsi informații detaliate despre modul de administrare, doza optimă și efectele secundare ale acestui medicament. Mulți utilizatori apreciază Viagra pentru eficiența sa rapidă, care ajută la obținerea și menținerea erecției. Dacă vrei să afli mai multe despre acest tratament și cum te poate ajuta, vizitează pagina noastră dedicată. Informează-te corect și alege soluția potrivită pentru tine!

Proprietăţile cordului

see Helvetica, Arial, sans-serif; color: #333333;">

Propriet??ile cordului se refer? la cele 5 func?ii principale ale cordului: cronotrop?, batmotrop?, inotrop?, dromotrop? ?i tonotrop?.

Funcţia cronotropă (automatismul)

  • este dată de frecvenţa descărcării impulsurilor electrice din centrul pacemaker al cordului (nSA)

Funcţia batmotropă (excitabilitatea)

  • este dată de capacitatea fibrelor miocardice de a genera potenţiale de acţiune atunci când sunt stimulate
  • excitabilitatea se modifică în funcţie de starea în care se găsesc canalele ionice (stare activă, activabilă sau inactivabilă); modificările excitabilităţii sunt exprimate prin existenţa a 3 perioade pe durata PA: perioadă refractară absolută, perioadă refractară relativă, perioadă excitabilă

în fibrele cu răspuns rapid:

  • PRA = cuprinsă între începutul fazei 0 şi până la jumătatea fazei 3; fibra miocardică este inexcitabilă deoarece canalele de Na prin care se poate produce depolarizarea nu pot fi activate
  • PRR = corespunde celei de-a doua jumătăţi a fazei 3; fibra miocardică poate fi excitată doar de stimuli cu intensitate mai mare decât intensitatea prag deoarece canalele de Na sunt parţial activabile
  • PE = corespunde fazei 4 în care celulele sunt total repolarizate iar depolarizarea este posibilă deoarece canalele de Na au trecut în starea activabilă
  • La fibrele Purkinje mai există o stare de hiperexcitabilitate la finalul fazei 3 a PA, în care stimuli chiar cu intensitate foarte mică pot depolariza celula.

în fibrele cu răspuns lent:

  • PRA = cuprinsă între începutul fazei 0 şi până la finalul fazei 3; celulele sunt inexcitabile
  • PRR = cuprinsă între finalul fazei 3 şi finalul fazei 4; celulele sunt hipoexcitabile. PRR este cel mai scurt în nSA.
  • Perioada refractară postrepolarizare = cuprinde o porţiune variabilă din faza 4, în care chiar dacă celulele sunt repolarizate complet, este dificil să se genereze un nou PA;
  • Perioada refractară lungă a fibrelor cu răspuns lent asigură o influenţă minimă a celulelor pacemaker de către stimuli externi

Funcţia dromotropă (conductibilitatea)

  • este dată de proprietatea celulelor miocardice (de lucru, dar în special a celor aparţinând sistemului excitoconducător) de a conduce impulsurile generate
  • conducerea se face prin sinapse electrice – joncţiuni gap
  • conducerea este unidirecţională (datorită PRA care nu permite celulelor depolarizate să fie stimulate din nou)
  • poate fi evaluată electrocardiografic prin lungimea segmentului PR/PQ
  • sistemul nervos simpatic creşte conducerea, iar cel parasimpatic o inhibă

Funcţia inotropă (contractilitatea)

  • defineşte proprietatea miocardului de a se contracta ca urmare a stimulării electrice; contracţia optimă se face la o lungime optimă a fibrelor de 2,2μ
  • factori inotropi (+): adrenalina, β agoniştii adrenergici, sistemul nervos vegetativ simpatic, tonicardiacele (digitalice, bipiridine, metilxantine – teofilina, aminofilina), Ca
  • factori inotropi (-): acetilcolina, β blocantele adrenergice, sistemul nervos vegetativ parasimpatic, blocantele canalelor de Ca (DHP, benzotiazepine, fenilalchilamine), hiperK, ischemia locală (prin creşterea concentraţiei de protoni).

Funcţia tonotropă (tonicitatea)

  • reprezintă tonusul bazal contractil al miocardiocitelor de lucru

Add comment


Security code
Refresh